Consiliul Superior al Magistraturii critică proiectul Legii salarizării în sectorul public pentru vicii de constituționalitate și solicită o lege specială pentru magistrați
Guvernul, acuzat că ocolește prevederile Constituției
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis Ministerului Justiției punctul său de vedere asupra proiectului Legii salarizării în sectorul public. În documentul publicat, CSM susține că proiectul prezintă trei probleme majore de constituționalitate, prima legată de modul în care a fost promovat. Potrivit Consiliului, guvernul demis „îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, conform articolului 110 alin. 4 din Constituție.
CSM contestă inițiativa guvernului Bolojan de a ocoli această prevedere prin asumarea proiectului drept inițiativă legislativă a unor miniștri care sunt și parlamentari. Consiliul afirmă că, deși normele nu sunt promovate direct de guvern, „în realitate reglementarea este inițiată și supusă consultării publice de un guvern demis, fără competențe constituționale în acest sens”.
CSM solicită o lege specială pentru salarizarea magistraților
În al doilea rând, CSM arată că judecătorii și procurorii beneficiază, potrivit articolului 205 din Statutul magistraților, de dreptul la o lege specială care să le reglementeze salarizarea. Consiliul critică includerea magistraților în grila comună a sectorului bugetar, unde coeficientul maxim este plafonat la 8, în timp ce pentru magistrații de rang înalt coeficientul este stabilit la 5,5. Astfel, „proiectul transformă indemnizația magistratului dintr-un drept garantat, ancorat într-un regim distinct, într-un drept derivat din grila generală.”
Probleme privind cuantumul salariilor și sporurile
Un alt aspect ridicat de CSM se referă la diferențele salariale reduse între magistrați și oficiali ai altor puteri în stat. De exemplu, coeficientul de salarizare pentru președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție este 6, inferior celui pentru președintele României (8) sau președinții Parlamentului (7,5). Consiliul cere ca un judecător definitiv să aibă o remunerație echivalentă cu cea a parlamentarilor sau miniștrilor, cu majorări treptate pentru gradele superioare.
De asemenea, CSM contestă eliminarea sporurilor pentru condiții de muncă dificile și solicită menținerea sporului pentru risc, suprasolicitare neuropsihică și păstrarea confidențialității, justificate de specificul activității magistraților. Consiliul critică și abrogarea articolului ce permitea acordarea diurnei pentru magistrații delegați în alte localități decât cea de domiciliu.
Prezentul punct de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii evidențiază principalele aspecte criticate ale proiectului Legii salarizării și condițiile considerate necesare pentru păstrarea independenței și statutului magistraților în România.
