Curtea de Apel București a respins cererea DIICOT de arestare în dosarul azilelor ilegale din Bihor
Decizia instanței privind măsurile preventive
Curtea de Apel București a admis luni contestațiile formulate de cei șase inculpați în dosarul azilelor ilegale din județul Bihor și a revocat măsura controlului judiciar. Instanța a respins, astfel, propunerea DIICOT privind luarea unei măsuri preventive față de aceștia. Hotărârea este definitivă.
În minuta Curții se precizează: „Respinge ca nefondată contestația formulată de PICCJ-DIICOT împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București. Înlătură dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar față de inculpați.”
Contextul inițial al dosarului
Pe data de 1 iulie, în urma descinderilor, Viorel Pașca, soția acestuia, cei trei fii ai săi și femeia care coordona activitatea la asociația implicată au fost plasați sub control judiciar și puși sub acuzare de către DIICOT. Procurorii au solicitat arestarea lor preventivă, însă Tribunalul București a respins această cerere, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile pentru arestare.
Motivarea tribunalului a subliniat faptul că persoanele cazate în locuințele administrate de familie beneficiau de hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicație, acces la servicii medicale și realizarea formalităților necesare în caz de deces, chiar dacă spațiile nu respectau toate standardele legale.
Totodată, instanța a menționat că multe dintre persoanele cazate au fost direcționate spre azilele neautorizate de către unități medicale, ambulanță sau autorități locale, ca urmare a lipsei altor soluții din partea instituțiilor statului.
Acuzațiile formulate de DIICOT
Viorel Pașca este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane, pentru exploatarea a sute de persoane vulnerabile. Potrivit procurorilor, gruparea condusă de Pașca a obținut sume importante provenite din donații, pensii, indemnizații sau alte ajutoare sociale primite de victime.
Ancheta DIICOT relevă că persoanele cazate erau menținute într-o stare de dependență și aservire, fără condițiile minime necesare sănătății și demnității. Acestea nu au primit îngrijirea medicală corespunzătoare, tratamentul medicamentos a fost administrat defectuos, iar supravegherea a fost insuficientă și necalificată.
Decizia Curții de Apel București marchează o etapă importantă în derularea procesului, urmând ca ancheta să continue în condițiile stabilite de instanță.
