Oradea: controverse privind organizarea marșului Pride și reacții oficiale
Interdicții repetate pentru evenimentul LGBTQ
Organizatorii marșului Pride din Oradea, reprezentanți ai Asociației ARK, s-au confruntat în ultimii ani cu respingeri privind aprobarea evenimentelor dedicate comunității LGBTQ. În 2024, cererea pentru utilizarea unui parc în oraș a fost refuzată de Comisia de Avizare a Primăriei Oradea, motivându-se existența unor „alte evenimente”. Controlul efectuat ulterior de organizatori a arătat absența celor indicate.
În 2025, solicitările au fost din nou respinse pe motiv că pe toate traseele propuse pentru marș s-ar desfășura alte activități publice sau lucrări edilitare. Cu toate acestea, marșul a avut loc, participând aproximativ 500 de persoane. Aceasta a fost urmată de sancțiuni aplicate organizatorilor și participanților, cu amenzi între 500 și 5000 de lei. „Am contestat amenzile, dar încă nu au fost soluționate”, a declarat președintele Asociației, Iulian Dițiu.
Acuzații de „homofobie instituționalizată”
În 2026, primăria a invocat în documentele oficiale „numeroase reclamații de la cetățeni privind încălcarea normelor de conduită socială și a bunelor moravuri” drept motiv suplimentar pentru refuzul aprobării marșului. Iulian Dițiu consideră că „argumentul Primăriei confirmă homofobia instituționalizată și discriminarea directă față de comunitatea noastră.”
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea, Octavian Haragoș, a declarat că „prin Poliția locală am primit mii de sesizări de la simplii cetățeni”, sugerând că pozițiile exprimate în spațiul public reflectă opinia majorității locale.
Context religios și social în județul Bihor
Influența grupurilor religioase în Oradea și județul Bihor este semnificativă, potrivit sociologului și fost senator Adrian Hatos, care a descris zona ca parte a „Bible Belt-ului românesc” – o regiune marcată de o prezență spirituală intensă și competiție dintre cultele religioase. Această dinamică este caracterizată printr-un „militantism” religios, în care bisericile competitând pentru legitimitate tind să susțină poziții conservatoare. Hatos afirmă că liderii religioși „n-au cum să-și schimbe poziția, cel puțin nu în generația asta” și că deciziile autorităților locale reflectă anticiparea opiniei alegătorilor și influențele comunitare.
Cu toate acestea, sociologul susține că „Oradea nu este un oraș intolerant” și precizează: „Nu se întâmplă nimic cu tine dacă ești membru al comunității LGBTQ.”
Aspecte legale privind interdicțiile
Expertul în advocacy Oana Preda a explicat că legislația privind adunările publice este concepută mai degrabă pentru a asigura ordinea publică decât pentru a facilita dreptul la întrunire. Ea a subliniat că expresia „bunele moravuri”, invocată în cazul Oradea Pride, este una „foarte interpretabilă” și fără o justificare clară. În practică, comisiile de avizare reprezintă un filtru suplimentar în fața legislației, adesea exercitând presiuni care pot duce la sancționarea participanților fără o bază legală solidă.
Sprijin european pentru marșul Pride
Comisara pentru Egalitate a Comisiei Europene, Hadja Lhabib, și Comisarul pe Justiție, Michael McGrath, au exprimat susținere pe rețelele sociale pentru marșul Pride din Oradea, în contextul interdicțiilor locale. „Uniunea noastră este o Uniune a Egalității, în care poți fi cine ești și poți iubi pe cine dorești”, se arată în mesajul lor.
Situația organizării marșurilor Pride în Oradea relevă tensiuni între autoritățile locale, influențe religioase și drepturile comunității LGBTQ, într-un context legal și social complex. Procedurile administrative și reacțiile publice continuă să genereze controverse și dezbateri privind libertatea de exprimare și dreptul la adunare.
