Primarul din Moldova Nouă, Adrian Torma, afectat de noua lege ANI privind conflictul de interese
Conflictul de interese al primarului Torma
Primarul Adrian Torma din Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, este unul dintre aleșii locali care ar putea pierde mandatul ca urmare a noii legi ANI, care prevede încetarea mandatului pentru declarațiile de conflict de interese. Torma a fost declarat în conflict de interese după ce, în calitate de primar, a semnat un contract de comodat care a facilitat unei asociații culturale, condusă de soția sa, folosirea unui spațiu al primăriei gratuit, pentru o perioadă de cinci ani.
Pe 25 noiembrie 2019, Agenția Națională de Integritate (ANI) a emis un raport prin care a constatat existența conflictului, cerând încetarea mandatului și interdicția exercitării de funcții publice pentru trei ani. Primarul a atacat această decizie în instanță, invocând faptul că dreptul european impune respectarea principiului proporționalității în aplicarea sancțiunilor.
Intervenția Curții de Apel Timișoara și CJUE
Curtea de Apel Timișoara a suspendat procesul și a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), solicitând un punct de vedere privind aplicarea sancțiunilor pentru conflictul de interese prevăzute în Legea 176/2010. În hotărârea din mai 2023 (cauza C-40/21), CJUE a stabilit că sancțiunile trebuie să respecte principiul proporționalității, iar instanțele naționale trebuie să analizeze dacă severitatea sancțiunii este justificată în funcție de gravitatea faptei.
Curtea a precizat că deși interdicția de trei ani poate părea necesară pentru prevenirea corupției, există posibilitatea ca în anumite situații să fie disproporționată, iar instanțele trebuie să poată modula sancțiunea în consecință. Totodată, CJUE a subliniat că interdicția nu împiedică exercitarea altor activități profesionale, în special în sectorul privat.
Explicațiile avocatului Tudor Chiuariu
Avocatul Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiției și reprezentant al lui Torma, a explicat pentru sursa originală că hotărârea CJUE „nu numai că este valabilă, dar este și foarte actuală”. Chiuariu a subliniat că principiul proporționalității trebuie respectat de toate autoritățile, inclusiv de prefecți, care au competența să dispună încetarea mandatelor.
El a adăugat: „Atât autoritățile administrative care sunt chemate să se pronunțe asupra acestor situații, cât și instanțele judecătorești din România trebuie să țină seama de principiul proporționalității”. Avocatul a precizat că în cazul în care prefectul emite un ordin de încetare a mandatului fără a ține cont de acest principiu, primarul poate contesta decizia în instanță, unde hotărârea CJUE ar trebui să primeze chiar în fața deciziilor Curții Constituționale.
Situația primarului Dominic Fritz
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a fost declarat și el în conflict de interese pentru semnarea unui act administrativ legat de un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) redactat de o persoană de la care a luat un împrumut în campania electorală. Raportul ANI a fost menținut atât de Curtea de Apel Timișoara, cât și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Fritz a comentat că, potrivit noii legi, „actele normative, adică cele destinate tuturor, cum e un PUZ, nu mai pot fi încadrate la conflict de interese”.
Concluzii finale
Hotărârea CJUE în cazul Adrian Torma oferă un cadru legal pentru reevaluarea sancțiunilor aplicate în cazurile de conflict de interese, prin prisma principiului proporționalității. Aceasta implică o analiză detaliată a gravității încălcării și poate influența modul în care sunt aplicate sancțiunile în cazul primarilor, inclusiv în contextul noii legislații ANI. Deciziile autorităților administrative și instanțelor din România vor trebui să respecte aceste directive europene.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
