Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu face lumină asupra incidentului cu drona rusească de la Galați și explică limitele apărării antiaeriene
Incidentul cu drona de la Galați
Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu a oferit o analiză detaliată în exclusivitate pentru Digi24 despre incapacitatea avioanelor de luptă de a doborî drona rusească interceptată în zona Galați. Potrivit acestuia, „armata a transmis faptul că nu a putut să doboare drona din aer”, iar motivul principal îl reprezintă fereastra de timp restrânsă necesară pentru angajarea țintei.
Procesul de angajare a țintei aeriene
Sandu Valentin Mateiu a concretizat pașii necesari într-un astfel de caz: „trebuie să o vezi pentru că ai locator, trebuie să o iei în urmărire, pentru că altfel nu poți să găsești o soluție de tragere, trebuie bineînțeles identificare și clasificare, este dronă și prezintă un pericol, și în final s-o angajezi”. El a subliniat că toate acestea necesită un anumit timp, timp care în cazul de la Galați nu a fost disponibil.
Diferențe față de incidentul din Estonia
Comandorul a comparat situația cu un incident similar petrecut în Estonia, unde un pilot român de F-16 a doborât o dronă în cadrul unei misiuni de poliție aeriană. „În Estonia au fost 20 de minute. Au văzut-o letonii, au preluat-o estonii pe radiolocator, au ridicat avioanele noastre și au doborât-o într-un loc sigur, deasupra unui lac”, a explicat Mateiu. Spre deosebire de cazul din Estonia, timpul în România a fost mult mai redus: „4 minute a fost și pur și simplu n-a existat timp să se vectorizeze avionul până în zona respectivă astfel încât să deschidă focul în condiții de siguranță”.
Componentele apărării antiaeriene
În privința apărării antiaeriene, Mateiu a explicat că aceasta are două componente, una aeriană și una terestră. „Apărarea anti-aeriană e formată din două componente: din aer, cu avioane, și de la sol.” Totuși, el a remarcat dificultățile în utilizarea armamentului terestru, precum sistemul german Gepard sau mitralierele montate pe vedete, din cauza riscului de a afecta populația civilă.
Comandorul în rezervă a mai punctat că există zone fără localități între Reni și Galați, care ar putea fi utilizate pentru interceptări antiaeriene terestre, însă acestea necesită o studiere aprofundată: „Trebuie studiată această variantă”.
Acest raport oferă o perspectivă clară asupra limitărilor tehnice și operaționale întâmpinate în incidentul de la Galați, precum și asupra altor opțiuni ce trebuie analizate pentru întărirea apărării antiaeriene.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
