Evoluția portului popular al fetelor din Șapte Sate, între măiestrie și simbol al statutului social
Originile portului popular în Șapte Sate
Până în secolul al XIX-lea, fetele ceangăilor din Șapte Sate purtau cămăși brodate cu fir roșu, executate chiar de ele, cunoscute sub denumirea de piroscérnás ing. Aceste piese vestimentare reflectau iscusința, simțul estetic și hărnicia tinerei în societatea mai puțin polarizată a vremurilor.
Schimbări în societate și transformarea portului
Odată cu modificarea sistemului de valori și stratificarea socio-economică a comunității ceangăiești, portul a început să semnifice nu doar măiestria, ci și bunăstarea și statutul social. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a adoptat un port nou, inspirat din moda urbană, îmbogățit cu accesorii vestimentare scumpe.
Obiceiul „îmbrăcării” (kiöltöztetés)
Etnograful Seres András notează că, după împlinirea vârstei de 16 ani, fata putea participa la întrunirile dedicate vârstei sale, precum șezătoarea sau jocul (tánc).
„În general cu găteala se aștepta până când fata avea un iubit. Ea putea fi «îmbrăcată» în orice duminică a anului, obiceiul nefiind legat de o dată anume. Totuși, pentru asta se prefera o sărbătoare mai importantă, cum ar fi Crăciunul sau Rusaliile, sărbători care permiteau dansul și petrecerea.”
Procesul începea cu aranjarea părului într-un coc, decorat cu o panglică roșie brodată cu motive florale. Fata era apoi îmbrăcată cu o fustă din mătase (bótirokolya), o cămașă din bumbac (kicsiding sau gyócsing), iar peste aceasta venea o bluză brodată sau de tul, alături de laibăr (selyemlájbi) și șurț (csipkesurc). Alte elemente includ fusta albă cu șurț de mătase, colierul din coral roșu, brâul cu paftale (bogláros öv) și paftaua de piept (kösöntyű), o piesă metalică argintată decorată cu pietre colorate, simbolizând statutul social.
„Feciorii chiar spuneau: «Însoră-te cu aia, pentru ca are pafta de piept, e înstărită». Acest port era simbolul statusului social și al bunăstării, preciza etnograful Seres András.”
Participarea la joc era condiționată de această „găteală”, care de regulă avea loc o dată pe an, iar repetarea pierdea din valoarea socială a fetei.
Expoziția dedicată portului popular la Brașov
Publicul este invitat să viziteze expoziția temporară „De la Fărșang la Paște în comunitățile maghiare din Țara Bârsei, Țara Oltului și zona Rupea” la Muzeul de Etnografie Brașov. Programul este de miercuri până duminică, între orele 10.00–18.00.
Articolul prezintă astfel evoluția vestimentației tradiționale și semnificațiile sociale asociate portului popular al fetelor din Șapte Sate, o componentă importantă a patrimoniului cultural local.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „bizbrasov.ro”
