România și Bulgaria întârzie proiecte-cheie pentru securitatea flancului sud-estic al NATO din cauza neînțelegerilor
Blocaje în dezvoltarea hub-ului de securitate de la Marea Neagră
Proiectul Centrului de Securitate pentru Marea Neagră, inițiat de Uniunea Europeană și sprijinit politic de București și Sofia, rămâne încă nefinalizat. Disputa dintre România și Bulgaria legată de amplasamentul centrului a împiedicat concretizarea inițiativei, deși misiunea, finanțarea și împărțirea responsabilităților între statele riverane au fost clarificate. Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant NATO, explică: „Problema a fost cine să găzduiască centrul… Proiectul s-a blocat, după ce autoritățile române au promovat facilitățile portului Constanța, partea bulgară s-a simțit neconsultată.”
Ulterior, în iunie 2026, printr-un compromis acceptat de Comisia Europeană, a fost decisă înființarea unui hub bicefal, cu două sedii — la Constanța și Varna. Generalul Toma apreciază că „operațional e de-a dreptul ridicol să dezvolți infrastructură pentru două astfel de capabilități, să dublezi sistemele și să asiguri personal pentru funcționarea centrului în două locații diferite”. În prezent, mecanismul operațional și calendarul implementării nu sunt clar definite, iar atribuțiile și costurile rămân neclare.
Întârzieri la alte proiecte strategice regionale
Totodată, proiectul coridorului de mobilitate militară între România, Bulgaria și Grecia, privind un culoar rutier și feroviar vital pentru deplasarea rapidă a forțelor NATO, stagnează. Semnat în 2024, acesta nu a avansat dincolo de memorandumuri și scrisori de intenție. Generalul Toma subliniază importanța acestuia: „Acest culoar este vital pentru a putea asigura afluirea forțelor NATO din porturile grecești spre România”.
Un alt proiect în dificultate este culoarul vertical de transport gaze naturale, susținut politic de Bruxelles și Washington, dar blocat de divergențe comerciale și politice. În opinia generalului, „Diferența dintre ambițiile regionale ale României și capacitatea sa de a negocia și implementa proiecte comune cu un vecin esențial este uriașă”.
Lipsa dialogului afectează colaborarea bilaterală
Generalul Dorin Toma identifică lipsa dialogului ca faptori principal pentru aceste întârzieri: „Există o anumită dorință de cooperare… Însă trebuie dialog. Această incapacitate de a transforma vecinătatea cu Bulgaria într-un parteneriat strategic funcțional este de neînțeles și ar putea fi considerată unul dintre cele mai mari eșecuri ale diplomației românești”.
Astfel, disputele diplomatice și rivalitățile dintre România și Bulgaria continuă să încetinească implementarea unor proiecte strategice vitale pentru securitatea și apărarea regiunii Mării Negre, cu impact asupra întregului flanc sud-estic al NATO.


