Guvernul acuză refuzul Înaltei Curți și al Curții de Apel București de a furniza date financiare privind litigiile salariale ale magistraților
Contextul litigiului de la CEDO
În dosarul Andriescu și alții vs. Statul român, cinci magistrați acuză România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru întârzieri repetate în plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești. Reclamanții solicită recunoașterea fenomenului majorării salariale prin procese și solicită plata integrală și imediată a restanțelor estimate la miliarde de lei, suma fiind eșalonată succesiv prin ordonanțe de urgență.
Agentul Guvernamental al României, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a cerut informații detaliate despre sumele plătite și restante către principalele instituții judiciare, însă întâmpină dificultăți în compilarea datelor.
Regretul Guvernului privind lipsa datelor centralizate
Potrivit răspunsului oficial transmis publicației G4Media, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Curtea de Apel București (CAB) nu au furnizat informațiile solicitate, invocând „lipsa centralizărilor” și că „nu dețin informații suplimentare”. În schimb, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a oferit doar date parțiale, fiind necesare multiple solicitări pentru obținerea acestora.
Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, a declarat:
„nu considerăm oportun să intrăm într-o dispută publică sau instituțională cu un Guvern aflat în regim demis… rămânem deschiși unui dialog echilibrat și profesionist”.
Guvernul avertizează că lipsa unor informații complete poate genera un risc major pentru România la CEDO, deoarece imaginea prezentată va fi incompletă:
„Informațiile transmise vor crea o imagine incompletă, dat fiind că Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București nu au transmis nicio informație relevantă, deși este de așteptat ca acestea să fie titulare ale unora dintre cele mai mari sume de plată”.
Situația sumelor raportate parțial
Datele transmise parțial indică dimensiunea fenomenului:
- Parchetul General (PÎCCJ): 3.997 hotărâri judecătorești în perioada 2006-2025; s-au plătit 1,7 miliarde de lei, cu restanțe de 1,12 miliarde de lei.
- CSM: 5.626 hotărâri judecătorești; plăți de 118 milioane de lei, restanțe de 134 milioane de lei.
- Ministerul Justiției (curțile de apel, fără CAB și Târgu Mureș): plăți de 2,55 miliarde de lei până în 2022, fără date privind datoriile restante.
Modul de operare al creșterilor salariale
În ultimii 20 de ani, magistrații au obținut peste 5.000 de hotărâri definitive prin care au revendicat diverse sporuri și diferențe salariale, inclusiv sporul „anticorupție” de 40%, sporul de risc neuropsihic și sporul de confidențialitate. Majorările au fost aplicate atât prin decizii judiciare, cât și prin acte administrative interne ale conducătorilor instituțiilor, fără implicarea guvernului sau Parlamentului.
Ca urmare, statul român a eșalonat plata acestor datorii prin mai multe ordonanțe de urgență adoptate între 2018 și 2025.
Termen prelungit pentru transmiterea datelor
Din cauza refuzului de colaborare al ÎCCJ și CAB, Guvernul a fost nevoit să ceară o amânare a termenului limită pentru depunerea informațiilor la CEDO, noul termen fiind 12 iunie 2026.
Acest dosar relevă dificultățile administrative și financiare în gestionarea proceselor salariale ale magistraților și riscurile pe care le implică pentru bugetul de stat în cazul unei hotărâri favorabile la CEDO.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.g4media.ro”
