O companie financiară creată de oligarhul Ilan Şor şi o bancă de stat rusă a introdus miliarde de dolari în sistemul bancar internaţional pentru a ocoli sancţiunile occidentale, arată o investigaţie Financial Times
Fondarea şi scopul companiei A7
Compania financiară A7 a fost înfiinţată la sfârşitul anului 2024 în Rusia şi Kârgâzstan de către oligarhul moldovean fugar Ilan Şor, cu sprijinul băncii de stat ruse Promsvyazbank (PSB), legată de industria de apărare, informează cotidianul britanic Financial Times (FT), citat de News.ro.
Scopul declarat al A7 este de a facilita companiilor ruse efectuarea de plăţi internaţionale, în ciuda sancţiunilor impuse după invadarea Ucrainei şi a blocării accesului unor bănci ruseşti la sistemul SWIFT. Kremlinul promovează A7 drept un mecanism esenţial pentru plăţile transfrontaliere necesare importurilor.
Mecanismele de funcţionare ale reţelei A7
Investigaţia Financial Times, realizată pe baza a sute de mii de documente interne ale A7, arată că sistemul combină elemente tehnologice, precum utilizarea criptomonedelor, cu metode tradiţionale de spălare de bani.
Conform jurnalistului FT Chris Cook, metoda este în esenţă una „demodată” de spălare de bani, prin folosirea firmelor-paravan din ţări cu acces normal la sistemul bancar internaţional. Banii erau injectaţi în conturile acestora, iar plăţile externe erau efectuate astfel încât să ascundă originea rusă a fondurilor. Peste jumătate din fluxurile de plată identificare de FT aveau ca destinaţie conturi bancare din China.
Falsificarea documentelor şi evitarea sancţiunilor
Pentru justificarea tranzacţiilor, A7 a pus în funcţiune o adevărată „fabrică de falsuri”, cu mii de ştampile ale companiilor, unele falsificate, altele copiate, dar şi documente comerciale modificate, inclusiv coduri vamale şi eliminarea oricăror „urme ruseşti”, inclusiv eliminarea literelor chirilice.
Un caz concret prezentat de FT este cel al unei comenzi de 500 de dispozitive pentru ochire pe timp de noapte, în valoare de aproximativ 510.000 de dolari, pentru care A7 a falsificat documentele ca fiind „sticlă securizată”.
Extinderea reţelei şi impactul financiar
Financial Times a identificat circa 100 de firme-paravan implicate direct în efectuarea plăţilor, iar alte cel puţin 100 sunt menţionate în documente. Reţeaua include entităţi în Emiratele Arabe Unite (61), Hong Kong (87), Kârgâzstan (16), Indonezia (14), dar şi în Marea Britanie şi Ungaria, unde o firmă ar putea reprezenta un canal major pentru plăţile către Uniunea Europeană.
Conturile din bănci globale importante, precum Standard Chartered Hong Kong (1,1 miliarde de dolari), DBS (273 milioane), Citi (74 milioane), Deutsche Bank (18 milioane) şi First Abu Dhabi Bank (peste 1,8 miliarde), au fost folosite pentru transferuri legate de A7. FT precizează că unele bănci au iniţiat controale și au închis conturi ca urmare a acestui tip de activităţi.
Pe lângă cei 6,9 miliarde de dolari identificaţi în tranzacţii, documentele menţionează bilete la ordin emise de A7 cu o valoare nominală de peste 20 de miliarde de dolari şi vânzări de miliarde de dolari în criptomoneda Tether către cumpărători ruşi.
Reacţii şi sancţiuni internaţionale
A7 a căpătat o importanță semnificativă pentru Kremlin: preşedintele Vladimir Putin a participat la inaugurarea unei sucursale A7 la Vladivostok, iar compania susţine că gestionează aproape o cincime din tranzacţiile valutare ale Rusiei.
În contextul anchetei, Marea Britanie a aplicat sancţiuni împotriva lui Ilan Şor încă din 2022, pentru implicarea sa în frauda bancară de un miliard de dolari din Republica Moldova. Ulterior, Londra a sancţionat compania sa Evrazia şi entităţi din reţeaua criptomonedei A7A5, legată de A7.
Investigația realizată de Financial Times relevă un complex mecanism financiar care permite evitarea sancţiunilor internaţionale impuse Rusiei prin utilizarea unei reţele elaborate de entităţi şi documente falsificate, având implicații semnificative asupra sale.
