IMM România avertizează asupra condiţionalităţilor din viitorul Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
În contextul dezbaterilor privind viitorul Cadrului Financiar Multianual 2028-2034, IMM România a lansat un document de poziţionare prin care atrage atenţia asupra riscurilor cauzate de condiţionarea fondurilor europene de jaloane politice şi reforme macro-instituţionale. Această practică poate genera blocaje sistemice care afectează direct întreprinderile mici şi mijlocii, asupra cărora nu au control.
Priorităţile și riscurile în accesarea fondurilor europene
În declaraţia preşedintelui IMM România, Florin Jianu, se subliniază faptul că România trebuie să valorifice eficient suma de peste 60 de miliarde de euro alocată în exerciţiul financiar 2028-2034. Florin Jianu afirmă:
„Succesul fondurilor europene nu mai trebuie măsurat doar prin procente de absorbţie, ci prin capacitatea lor de a face bine adevăratei economii româneşti, acea economie a mediului privat autohton.”
Centralizarea și impactul asupra IMM-urilor
Documentul evidenţiază că integrarea fondurilor de Coeziune, Agricultură şi Sociale sub un singur cadru administrativ – Planul de Parteneriat Naţional şi Regional – poate conduce la o centralizare excesivă a procesului decizional. Astfel, se favorizează proiectele mari de stat în detrimentul sectorului privat, afectând pilonul economic al României reprezentat de IMM-uri.
Propuneri pentru un cadru financiar echitabil
IMM România solicită introducerea unui „bonus de convergenţă” – un punctaj suplimentar obligatoriu pentru proiectele cu parteneri din state cu PIB sub media UE, precum România. Acest mecanism ar compensa costurile mai ridicate suportate de firmele locale și ar preveni accentuarea decalajului industrial. De asemenea, se cere o cotă de cel puţin 20% din fondurile europene pentru companiile medii și IMM-urile inovatoare, care în prezent sunt marginalizate de proiectele gigant în consorţii transnaţionale.
Simplificarea accesării fondurilor europene
Organizaţia propune o simplificare administrativă semnificativă, incluzând:
- Interoperabilitatea platformei MySMIS cu ANAF, ONRC și REVISAL;
- Implementarea Ghidului Unic de Condiţii Comune pentru toate programele;
- Aplicarea principiului „Single Audit” pentru a evita controalele repetate;
- Mecanisme de indexare automată a granturilor cu inflaţia.
Florin Jianu explică şi necesitatea orientării fondurilor către programe dedicate digitalizării, inteligenţei artificiale, tranziţiei verzi şi internaţionalizării IMM-urilor. Documentul menţionează:
„Deşi 61% dintre IMM-urile româneşti au un site propriu şi aproape 77% sunt prezente pe reţele sociale, doar 21% vând online, reuşind astfel să monetizeze prezenţa în online.”
Aceste propuneri vizează crearea unui mediu de finanţare mai accesibil și performant, care să sprijine dezvoltarea mediului privat autohton în perioada 2028-2034.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „stirileprotv.ro”
