Trenurile între București și Timișoara: De la 6 ore la peste 11 ore în trei decenii
Viteze mici, șantiere multe
Magistrala feroviară M100 București – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Timișoara, cu o lungime de 533 km, a înregistrat o scădere semnificativă a vitezei medii de circulație în ultimele trei decenii. Dacă în 1996 trenurile făceau aproximativ 6 ore și 25 de minute pentru această distanță, în prezent parcursul depășește 11 ore, cu o viteză medie de circa 48 km/h. Majoritatea trenurilor între aceste orașe ajung la destinație cu întârzieri de zeci de minute.
Diferențele față de transportul rutier sunt notabile: mașina parcurge ruta în aproximativ 7 ore, iar autocarul între 9 și 10 ore, cu tarife semnificativ mai mici decât cele ale trenurilor. Vitezele mici sunt cauzate de combinația dintre numeroasele șantiere și o întreținere deficitară în ultimele decenii.
Consultantul feroviar Ștefan Roșeanu explică: „Acum avem o combinație între secțiuni care încă nu au fost reparate, cum ar fi proiectele de Quick Wins pe București – Craiova, și șantierele de modernizare și reconstrucție a căii ferate din zona Caransebeș – Timișoara – Arad… sunt și zonele care nu au intrat în șantier încă și care au multe restricții de viteză din cauza lipsei de întreținere.”
Prioritizarea ramurii nordice a Coridorului IV
După Revoluție, modernizarea magistralei București – Timișoara a fost amânată, iar accentul s-a pus pe ramura nordică a Coridorului IV, ce traversează Transilvania. Roșeanu precizează: „Ramura prin Transilvania a fost considerată prioritară când s-au definitivat coridoarele,” menționând proiecte considerate „prioritate zero” la Brașov – Sighișoara.
În comparație cu alte țări, în România lucrările de reparații generale sunt mai rare, însă există încercări de modernizare periodică, inclusiv prin trenuri de lucru specializate, cum ar fi cele utilizate pe rute precum București – Constanța.
Întârzieri mari în anumite zone
Pe magistrala 100 circulă cinci trenuri directe pe zi, iar biletele costă între 139 lei (clasa a II-a) și aproximativ 470 lei (cabină de dormit single). Conform monitorizării platformei Infofer.ro, peste 90% dintre trenuri acumulează întârzieri medii de 40-50 de minute, iar în segmente cu șantiere întârzierea poate ajunge la peste 100 de minute.
Cea mai dificilă zonă este între Lugoj și Caransebeș, marcată de șantiere active. Trenul Astra Transcarpatic IR 11500 a înregistrat pe traseu întârzieri succesive: 13 minute la Timișoara, 42 la Lugoj, 58 la Roșiori Nord și până la 96 minute la București Nord.
Cronologia vitezei trenurilor București – Timișoara
Istoric, durata călătoriei a variat semnificativ:
- 1971: 7 ore și 25 minute
- 1989: 7 ore și 50 minute
- 1996: 6 ore și 25 minute (cel mai rapid tren, IC 912)
- 2005: 7 ore și 24 minute
- 2020: 9 ore și 46 minute
- 2025: estimat la 10 ore și 41 minute
Lucrări tip „Quick Wins” și șantiere în derulare
Pentru creșterea vitezei și siguranței, se execută intervenții rapide denumite „Quick Wins”, constând în reparații capitale ale suprastructurii căii ferate. Aceste lucrări beneficiază de finanțare prin PNRR.
În prezent, proiectele majore de modernizare includ:
- Lot 1 Caransebeș – Lugoj: 7,26% finalizat, termen 07.2027
- Lot 2 Lugoj – Timișoara Est: 60,11% finalizat, termen 08.2026
- Lot 3 Timișoara Est – Ronaț Triaj: 18,05% finalizat, termen 06.2026
Valoarea totală a acestor lucrări este de 4,7 miliarde lei.
La nivelul regional, sunt active numeroase restricții de viteză. Sectorul București – Videle are 31 de limitări ce însumează 68,97 km, iar sectorul Videle – Orșova însumează peste 100 km restricționați.
Porțiunile cu viteze maxime permise
Zonele cu cele mai mari viteze sunt:
- Chiajna – Grădinari și Vadu Lat – Zăvestreni, unde viteza maximă este de 120 km/h
- Sectorul neafectat de restricții în zona Craiova: 90–120 km/h
- Sectorul Slatina Timiș – Caransebeș, cu viteză maximă de 100 km/h
Datele oferă o imagine detaliată asupra stării actuale a magistralei feroviare București – Timișoara, evidențiind atât problemele de infrastructură și întârzieri, cât și proiectele de modernizare și intervențiile planificate în viitorul apropiat.
