Înalta Curte se va pronunța joi în procesul privind plata restanțelor salariale ale magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) urmează să pronunțe joi soluția definitivă în recursul formulat împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Contextul procesului
Pe 5 mai, Curtea de Apel București (CAB) a admis acțiunea intentată de ICCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a stabilit un termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pentru punerea în executare, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Procesul vizează o sumă de aproximativ 5 miliarde de lei.
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta ICCJ, Lia Savonea, se arată că „neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani” și că Guvernul „încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor”.
Demersurile Guvernului și reacții oficiale
Reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) privind o excepție de neconstituționalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ care vizează posibilitatea instanțelor de a impune Guvernului alocări bugetare suplimentare. În paralel, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și suspendarea procesului până la o decizie a acesteia.
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat sesizarea CCR în vederea soluționării unui conflict juridic de natură constituțională cu ICCJ. El a declarat: „Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”.
Situația financiară și motivele restanțelor
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în martie 2026 prevedea aproximativ 5 miliarde de lei pentru ICCJ, o creștere de circa 50% față de anul anterior, fonduri destinate achitării drepturilor salariale restante. Aceste restanțe au fost generate după majorarea salarială de 25% pentru judecători și procurori, aplicată retroactiv din 2018.
Cu toate acestea, prin decizie guvernamentală, o parte din aceste plăți a fost amânată, iar fondurile au fost redirecționate către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.
Procesul rămâne în atenția publică, urmând ca decizia finală a ICCJ să fie comunicată joi, aceasta având potențial de a influența raporturile dintre puterile statului și cadrul bugetar pentru sistemul judiciar.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
