Rusaliile, cunoscute și sub denumirea de Cincizecime, marchează un moment esențial în calendarul religios: Pogorârea Sfântului Duh asupra Apostolilor și, totodată, nașterea Bisericii creștine.
Această sărbătoare are o profundă semnificație spirituală și istorică. Conform scrierilor biblice, la 50 de zile după Învierea Domnului, ucenicii lui Iisus Hristos, adunați într-un singur loc, au fost martorii unui eveniment miraculos: un vuiet puternic s-a auzit din cer, urmat de apariția unor limbi ca de foc care s-au așezat deasupra capetelor lor. Astfel, aceștia s-au umplut de Duhul Sfânt și au început să vorbească în limbi necunoscute, înțelese însă de toți cei prezenți în Ierusalim.
În urma acestui miracol, Sfântul Apostol Petru a rostit o predică însuflețitoare, iar aproximativ 3.000 mii de oameni s-au convertit la creștinism, formând prima comunitate creștină, scrie Mediafax. Acesta este motivul pentru care Rusaliile sunt considerate ziua de naștere a Bisericii.
Liturghie arhierească oficiată de Mitropolitul Teofan, la o biserică din Botoșani
În România, Rusaliile poartă și o dimensiune tradițională profundă. Numele derivă din sărbătoarea romană a trandafirilor, dedicată morților. În sâmbăta de dinaintea Rusaliilor, se împart oale și colaci pentru pomenirea celor adormiți, iar în ziua de Rusalii se oferă farfurii împodobite pentru cei vii.
Un simbol important al sărbătorii este binecuvântarea frunzelor de tei și nuc, cu semnificații terapeutice și spirituale. Nucul, prin iodul său, și teiul, prin mireasma florilor sale, sunt comparate cu efectele binefăcătoare ale Duhului Sfânt asupra sufletului omenesc.
