Fostul șef al Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, implicat în reprimarea revoluției din 1989
Cazul Lucian Pahonțu și trecutul Securității
Generalul Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază al președinției României din 2005, a fost identificat ca membru al unei unități militare a Securității implicate în reprimarea protestatarilor în timpul Revoluției din decembrie 1989. Potrivit investigației publicate pe 26 august de publicația Recorder, unitatea condusă de Pahonțu a acționat pe 21 decembrie 1989, eveniment soldat cu 48 de morți. De asemenea, el a fost prezent la mineriada din iunie 1990, când minerii au intervenit împotriva manifestanților opoziției față de primul președinte de tranziție, Ion Iliescu.
Reacții și context politic
Președintele actual al României, Nicușor Dan, a respins acuzațiile aduse în privința lui Pahonțu, în ciuda dovezilor prezentate. Această poziție a generat neîncredere în rândul opiniei publice și a susținătorilor săi, amplificând tensiunile într-un context de incertitudine politică, declanșată după căderea guvernului proeuropean din mai 2026.
Moștenirea serviciilor secrete în România postcomunistă
Istoricul Stejărel Olaru subliniază că implicarea foștilor agenți ai Securității în instituțiile statului este un fenomen cu rădăcini adânci. El menționează „eșecul sistemic” al justiției de tranziție, atribuit printre altele lipsei unei legi a lustrației, care a permis păstrarea în funcții a unor cadre comuniste. Potrivit acestuia, aproximativ 80% dintre angajații în serviciile de informații din anii 1990 proveneau din fosta poliție secretă, procent care, deși în scădere, mai relevă nume implicate, precum cel al lui Pahonțu.
Opinii din mediul academic și dificultăți în accesarea arhivelor
Vicepreședintele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Mădălin Hodor, afirmă că adevărul despre influența serviciilor este „undeva la mijloc”, existând o prezență semnificativă, dar fără o putere totală. El remarcă lipsa unui director al SRI de mai bine de trei ani și subliniază necesitatea controlului politic asupra acestor instituții.
Expoziția „A.REST 1989” și memoria Revoluției
Pentru a aduce în atenție trecutul întunecat al regimului comunist, Muzeul Național de Istorie organizează expoziția „A.REST 1989”, ce prezintă înregistrări audio și video cu deținuți politici, victime ale torturii psihologice practicate de Securitate. Istorica Oana Demetriade de la CNSAS evidențiază faptul că astfel de mărturii sunt prezentate „fără punere în scenă și fără scenariu” și subliniază dificultățile în studierea acestei perioade în școlile românești.
Articolul a fost realizat pe baza informațiilor puse la dispoziție de publicația franceză Le Monde, traduse și adaptate prin intermediul agenției Rador.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.g4media.ro”
