China reușește să reducă extinderea deșertificării prin proiectul ecologic „Marele Zid Verde” după aproape cinci decenii
Metodele utilizate pentru stoparea deșertificării
De aproape 50 de ani, milioane de muncitori din **China** plantează arbuști și construiesc rețele cunoscute sub numele de „table de șah din paie” în deșerturile situate în nordul țării. Această tehnică constă în înfigerea unor tulpini de paie sau bambus în nisip, pentru stabilizarea dunelor și atenuarea efectului vântului. În interiorul fiecărui pătrat creat astfel sunt plantați puieți, irigați prin sisteme speciale pentru asigurarea creșterii.
Acest procedeu face parte din programul „Three-North Protective Forest Program”, cunoscut internațional drept „Marele Zid Verde al Chinei”, inițiat în anul 1978 cu scopul de a combate deșertificarea. Potrivit autorităților chineze, pădurile rezultate acoperă în prezent aproximativ 500.000 de kilometri pătrați, iar suprafața afectată de deșertificare scade anual cu peste 1.000 de kilometri pătrați.
Rezultate și contribuții semnificative
Specialiștii evidențiază faptul că reușita acestui proiect se datorează atât implicării comunităților locale, cât și investițiilor financiare importante ale statului chinez.
„Succesul combaterii deșertificării se datorează muncii oamenilor și unui strop de noroc din partea climei”, a declarat **Zhu Jiaojun**, cercetător la Academia Chineză de Științe, punctând și creșterea cantităților de precipitații din anumite regiuni.
Conform datelor colectate, din anul 2000 suprafața terenurilor afectate de deșertificare s-a micșorat cu aproximativ 10%, iar terenurile grav degradate au scăzut cu peste 40%. Gradul de împădurire în zonele proiectului a crescut de la 5% în 1978 la 14% în 2022.
Una dintre persoanele implicate în proiect, Yin Yuzhen, a remarcat schimbările semnificative:
„Acum putem vedea soarele. Putem vedea verdeața în depărtare. Putem vedea drumul”, a declarat femeia, care continuă să îngrijească arborii împreună cu familia sa.
Provocările pe termen lung în combaterea deșertificării
Experții Organizației Națiunilor Unite au subliniat că ecosistemele restaurate necesită monitorizare și întreținere constantă, iar succesul proiectului depinde de factori precum disponibilitatea apei, calitatea solului și implicarea comunităților locale.
„Restaurarea terenurilor are șanse mult mai mari de reușită atunci când populația locală beneficiază și din punct de vedere economic”, a explicat **Barron Joseph Orr**, cercetător-șef al Convenției ONU pentru Combaterea Deșertificării.
Organizațiile de mediu din China colaborează cu fermierii și crescătorii, pentru a evita conflictele între protejarea naturii și dezvoltarea economică. Totodată, menținerea rezultatelor în condițiile reducerii investițiilor și intervențiilor umane reprezintă o provocare majoră.
„Aceasta este întrebarea care ne preocupă cel mai mult și, în același timp, cea mai mare provocare”, a afirmat din nou **Zhu Jiaojun**.
Proiectul „Marele Zid Verde al Chinei” reprezintă un exemplu amplu de luptă împotriva deșertificării, dar rezultatele sale necesită menținere susținută pe termen lung pentru a preveni recidivele degradării terenurilor.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.cancan.ro”
