Mașinile de lux pe care românii de rând nu aveau voie să le conducă în perioada comunistă
În România comunistă, pe lângă modelele de serie accesibile populației, existau și automobile de lux sau prototipuri concepute exclusiv pentru elita de partid sau pentru export, necunoscute marelui public.
Industria automobilistică românească în comunism
Producția auto din România a trecut prin două etape principale: anii ’70, când mașinile erau realizate în condiții acceptabile de calitate, cu componente importate conform licențelor primite de la marile firme europene, precum Renault; și anii ’80, când calitatea vehiculelor scăzuse dramatic din cauza politicilor stricte privind „economia de economisire” și asimilarea completă a pieselor în țară. Importul componentelelor era interzis, iar materialele erau de slabă calitate, ducând la probleme majore pentru șoferii obișnuiți.
Modele „secrete” pentru elite
Dacia 1310 TS – bolidul comunist ascuns
Unul dintre cele mai rare și performante modele românești a fost Dacia 1310 TS, lansată în 1980 și destinată exclusiv exportului. Acest model era echipat cu un motor Renault 12 Gordini de 150 cai putere, modificat special, comparativ cu cei 54 de cai putere standard pentru modelele obișnuite. Interiorul combina tapițerie de vinilin maro, bord cu inserții de lemn, sistem avansat de aerisire și alte dotări rare pentru epocă.
Primul exemplar ieșit de pe linia de producție a ajuns în posesia lui Nicolae Ceaușescu.
Dacia 2000 – mașina nomenclaturii
Produsă între 1979 și 1982, Dacia 2000 era un model de lux, accesibil doar membrilor înaltei nomenclaturi comuniste, inclusiv lui Ceaușescu și oficialilor din Comitetul Central. Acesta a fost, de fapt, o adaptare după Renault 20 TS, cu motor de 2.200 cmc și 115 cai putere, cutie automată și dotări precum geamuri electrice, aer condiționat și computer de bord. Modelul se fabrica în serie extrem de limitată și era disponibil doar în alb și albastru închis.
Proiecte automobilistice secrete
În afară de modelele cunoscute, au existat proiecte misterioase precum Dacia 1300 Diplomat, despre care se știe că ar fi fost fabricate doar două exemplare, model limuzină cu șase uși destinat oficialilor de rang înalt și misiunilor diplomatice. Acest model ar fi avut motor Ford și tracțiune spate și este posibil să fi fost blindat. Un exemplar ar fi ajuns la Ceaușescu, iar celălalt unui președinte african.
De asemenea, în 1979, a fost prezentat Dacia 1310 M, primul model hibrid românesc, cu un sistem combinat de benzină și metanol. Deși inovator, modelul nu a intrat în producție din cauza problemelor cauzate de agresivitatea metanolului asupra componentelor motorului.
În perioada comunistă, diferențele dintre mașinile destinate populației și cele rezervate elitelor erau vizibile nu doar la nivel tehnic, ci și în ceea ce privește accesibilitatea și distribuția. Producția secretă de automobile de lux reflecta interesele și prioritățile regimului din acea vreme.
