Moldova intră în afacerea cafelei: boabele vin din Etiopia, însă prelucrarea și valoarea adăugată se fac local
Creșterea importurilor și dezvoltarea industriei locale
Republica Moldova a înregistrat în ultimul deceniu o creștere semnificativă a importurilor de boabe verzi de cafea, destinate prăjirii pe plan local. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, în ultimele 12 luni, încheiate în iunie 2026, țara a importat 120 de tone de cafea neprăjită, comparativ cu doar 13 tone în 2015, ceea ce reprezintă o creștere de peste nouă ori.
Această evoluție marchează apariția unei noi ramuri în industria alimentară moldovenească, bazată pe utilizarea materiei prime importate pentru crearea de produse finite sub branduri locale. Economistul afirmă că „Putem vorbi deja despre cafea moldovenească, chiar dacă boabele sunt cultivate în Etiopia, Brazilia, Columbia sau în alte țări ale lumii”.
Progresul industriei locale și schimbarea consumului
Dezvoltarea pieței locale a accelerat după anul 2020, când importurile de cafea neprăjită au crescut de la un nivel anual între 11 și 25 de tone la 53 de tone în 2020 și 77 de tone în 2021. După o ușoară ajustare în 2022, importurile au continuat să crească, ajungând la 115 tone în 2025. În prima jumătate a anului 2026, importurile au atins deja 65 de tone, stabilind un nou record pentru această perioadă.
Schimbarea modului de consum este un factor important în această industrie emergentă. Dacă în trecut Moldova era o țară dominant consumatoare de ceai, în prezent, consumul mediu anual ajunge la circa 180 de cești de cafea pe locuitor. În total, consumul național depășește 2.000 de tone anual, iar consumatorii sunt din ce în ce mai atenți la calitatea și originea produselor.
Originea boabelor și perspectivele pieței
Din analiza anului 2025 rezultă că 63,7% din cafeaua verde importată în Republica Moldova provine din Etiopia, urmată de Brazilia cu 16,1%, Columbia cu 4,8%, Honduras cu 3,4% și India cu 1,9%. În prezent, aproximativ 4,5–5% din cafeaua boabe consumată în țară este prăjită local, iar împreună cu cafeaua de specialitate importată prăjită, acest segment ajunge la 5–7%.
Conform estimărilor lui Veaceslav Ioniță, piața cafelei de specialitate ar putea ajunge până la 20% din consumul național pe termen mediu, în condițiile creșterii interesului consumatorilor pentru sortimente premium și proaspăt prăjite. De asemenea, unele branduri moldovenești au început deja să comercializeze în afara țării, inclusiv pe piața din România.
Concluzii privind industria cafelei în Moldova
Industria locală a cafelei creează oportunități economice în diverse sectoare, precum importul materiilor prime, ambalare, distribuție, echipamente și formarea specialiștilor. Deși Republica Moldova nu are condiții pentru cultivarea cafelei, activitatea de prăjire și branding poate genera valoare adăugată semnificativă pe piața internă și în export.
