Căpitan-comandor Alexandru Pavelescu explică diferențele dintre doborârea dronei din Estonia și incidentul de la Galați
Misiunea din Estonia
Pe 19 mai, un avion militar românesc F-16 din cadrul forței NATO de poliție aeriană pentru țările baltice a doborât, în spațiul aerian al Estoniei, o dronă de origine ucraineană, care și-a deviat traiectoria. Căpitan-comandorul Costel-Alexandru Pavelescu, pilotul care a executat interceptarea, a reușit să angajeze ținta și să o neutralizeze conform procedurilor standard.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că „piloții au identificat ținta și au parcurs toate procedurile de identificare, aprobare pentru angajare și minimizare a riscurilor, după care au lansat o rachetă aer-aer, doborând o dronă”. Potrivit sursei, intervenția a avut loc într-un mediu operațional controlat, unde utilizarea armamentului nu punea în pericol populația civilă.
Incidentul de la Galați
În noaptea de joi spre vineri, o dronă de fabricație rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, provocând rănirea a două persoane, o femeie în vârstă de 53 de ani și copilul ei de 14 ani. Traiectoria dronei s-a modificat „probabil deasupra orașului Reni” din Ucraina, conform declarațiilor primarului Nicușor Dan și șefului statului, aflați la fața locului.
Ministerul Apărării a explicat că, deși legislația actuală permite neutralizarea dronelor care intră neautorizat în spațiul aerian național, utilizarea armamentului letal trebuie să țină cont de siguranța cetățenilor de la sol. Colonelul Cristian Popovici, purtătorul de cuvânt al MApN, a subliniat dificultățile tehnice în neutralizarea dronelor, explicând că „nu poți face foc de baraj” și că folosirea armamentului trebuie să fie judicioasă.
Comentariile căpitan-comandorului Pavelescu
Pilotul a evidențiat distincția dintre cele două situații: „În cazul misiunii de Poliție Aeriană din zona baltică, drona interceptată se afla într-un mediu operaţional în care folosirea armamentului nu genera un risc direct pentru populaţia civilă sau pentru o zonă urbană.” Totodată, el a subliniat riscurile intervențiilor în zone populate: „fragmentele rezultate în urma distrugerii unei drone sau schimbarea necontrolată a traiectoriei acesteia pot produce efecte imprevizibile într-o zonă locuită.”
Întrebat dacă ar fi fost acceptabilă aceeași intervenție la Galați, Pavelescu a răspuns: „cel mai probabil, nu”. El a concluzionat că „rolul militarilor este să elimine ameninţările, dar şi să protejeze oamenii” și că „cea mai dificilă decizie este să alegi soluţia care reduce cel mai mult riscul pentru populaţie”.
Aceste explicații detaliază criteriile și provocările legate de folosirea armamentului împotriva dronelor în scenarii diferite, evidențiind importanța evaluării riscurilor asupra populației civile în deciziile operaționale.
