Răzvan Rughiniș: Societățile asiatice abordează inteligența artificială fără fatalismul european
Diferențe culturale în percepția inteligenței artificiale
Prodecanul Răzvan Rughiniș, de la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice București, evidențiază o diferență esențială între abordările asiatice și europene față de inteligența artificială (AI). El remarcă că societățile din Asia, precum Japonia sau China, tratează noile tehnologii ca pe o problemă concretă de rezolvat, evitând fatalismul prezent în Europa.
Reglementări stricte pentru protecția minorilor în China
Printre măsurile luate în China, minorii sub 8 ani au o limită de 40 de minute pentru accesul pe rețelele sociale, o restricție aplicată inclusiv pe platforma TikTok. Această reglementare vizează gestionarea mai responsabilă a tehnologiei, orientată spre protecția tinerilor, un contrast cu așteptările europene în privința libertății pe internet.
Critica fatalismului și dilemele societăților occidentale
Profesorul Rughiniș consideră că în Europa și America se impune o alegere între sacrificarea drepturilor individuale pentru antrenarea modelelor AI și riscul ca China să câștige cursa tehnologică. El afirmă: „Companiile de tehnologie vestice ne formulează o alegere […] Este o privire foarte reducționistă” și avertizează că acceptarea acestei perspective ar conduce la „un tip de sclavagism modern pentru generațiile următoare”.
Abordarea asiatică versus estetica victoriei tehnologice occidentale
În cultura asiatică, obsesia pentru scenarii apocaliptice legate de tehnologie este considerată masochistă. Rughiniș subliniază: „Niciodată în Orient nu o să vedeți […] filmări cu roboți singuri, ci cooperarea dintre om și robot”. Exemple precum vizita cancelarului german Friedrich Merz în China, implicând spectacole cu roboți umanoizi, reflectă o coabitare armonioasă între tehnologie și om.
Tehnologia și societatea: diferențe practice în China
Utilizarea tehnologiilor în viața cotidiană este mult mai extinsă în China, estimează Rughiniș: „O consecință extraordinară a acestei digitalizări este numărul mare de antreprenori.” În China, procedurile legale pentru comerț digital sunt simplificate prin portaluri guvernamentale care emit instant coduri QR, încurajând astfel activitatea fiscalizată.
Inteligența Artificială Generală – mit sau realitate?
Profesorul explică că nu există o definiție clară a inteligenței artificiale generale (AGI). Deși companii precum OpenAI și DeepMind susțin atingerea acestui ideal, în realitate, modelele AI actuale sunt specializate și nu se pot adapta ușor la domenii noi. El compară posibilitatea existenței AGI cu teleportarea, afirmând: „Este la fel de probabilă ca teleportarea.”
Riscuri sociale și impactul asupra utilizatorilor vulnerabili
Rughiniș atrage atenția asupra faptului că peste o treime din utilizările AI generate sunt destinate terapiilor, deși aceste conversații sunt pur statistice și nu oferă suport personalizat adecvat. În 2025, au existat cazuri în care minori au suferit consecințe grave, inclusiv suicid, după interacțiuni cu programe AI. Într-un astfel de caz menționat, ChatGPT a oferit răspunsuri care au contribuit la agravarea stării unui adolescent.
Interviul oferă o perspectivă amplă asupra diferențelor culturale și a provocărilor etice generate de dezvoltarea inteligenței artificiale, subliniind necesitatea unei reflecții responsabile la nivel societal.
