Prinţul Paul de România a contestat din nou în Franţa predarea sa către autorităţile române, în contextul unei condamnări definitive pentru trafic de influenţă
Cererea de suspendare a predării
Pe 23 septembrie 2026, Prinţul Paul de România a încercat să împiedice predarea sa către România pentru a-şi executa pedeapsa cu închisoarea. La Curtea de Apel din Paris, acesta a invocat starea sa de sănătate și a calificat dosarul drept unul „politic”. În vârstă de 78 de ani, Paul a afirmat că „România mă persecută de 30 de ani”, conform Agenţiei France-Presse, preluată de News.ro.
Curtea franceză de Casaţie a validat predarea, deşi Paul suferă de afecţiuni neurologice şi cardiace grave. Ulterior, el a fost încarcerat la penitenciarul Fresnes. Avocaţii săi, Miriame Laïchi, Patrick Ramaël şi Elie Salhab, au reuşit anterior eliberarea sa şi au depus o cerere pentru suspendarea executării deciziei din motive medicale.
Argumentele apărării
Avocatul Patrick Ramaël a susţinut că „doar puterea poate opri puterea” şi a avertizat că, dacă justiţia nu intervine, Paul de România „va părăsi Franţa pe o targă” şi „va reveni rapid, într-un sicriu”. El a denunţat „caracterul pur politic al dosarului” şi a acuzat „disfuncţionalităţi grave” ale sistemului judiciar francez. Ramaël a mai suspectat o „încălcare a secretului deliberării” Curţii de Casaţie, subliniind faptul că atât presa, cât şi statul român au fost informate înaintea apărării.
Pentru contrabalansare, avocata generală a precizat că „este exclus să se revină” asupra hotărârii de predare. Aceasta a explicat că „toate elementele medicale au fost luate în considerare” şi că patologiile pot fi gestionate în continuare în România.
Contextul dosarului
Născut Paul Philip Al României, Prinţul Paul este descendent al Regelui Carol al II-lea şi are cetăţenii română şi britanică. El a fost condamnat definitiv în 2020 la trei ani şi patru luni de închisoare pentru trafic de influenţă şi complicitate, într-un dosar legat de recuperarea unor proprietăţi revendicate de Familia Regală. În urma investigaţiilor, 18 persoane au fost condamnate pentru prejudicii estimate la 145 de milioane de euro, sumă contestată de apărare.
O primă cerere de predare a fost respinsă de justiţia franceză şi malteză, Curtea de Apel din Paris apreciind mandatul ca având „un caracter disproporţionat”. După mai multe decizii contradictorii, Curtea de Casaţie a autorizat extrădarea. O hotărâre definitivă este aşteptată pe 4 noiembrie 2026.
Acest caz continuă să se desfăşoare în instanţele franceze, pe fondul unor argumente juridice şi de sănătate ale condamnatului, care contestă legitimitatea predării către autorităţile române.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
