România înregistrează performanțe economice slabe în comparație regională, potrivit analizei Erste Group
Recesiunea confirmată pe fond regional
Potrivit raportului trimestrial „Global Strategy” publicat de Erste Group, România se află în urma tuturor celor șase regiuni analizate, în ceea ce privește creșterea economică, șomajul și producția industrială. Economia românească a înregistrat o contracție de 0,3% în primul trimestru al anului 2026, fiind singura țară din regiune cu creștere negativă, în timp ce țări precum Cehia, Ungaria sau Polonia înregistrează valori pozitive semnificative. Recesiunea este atribuită, în raport, consolidării fiscale și scăderii consumului privat, considerat „ecoul unei încrederi a consumatorilor care se erodează încă din vara lui 2025”.
Estimările indică o revenire parțială pentru anii 2026 și 2027, cu creșteri de 1,5%, respectiv 2,0%, însă autorii raportează că prognozele au fost deja corectate succesiv în jos, ceea ce impune o abordare prudentă.
Inflația ridicată și efectele sale
România se poziționează pe primul loc regional în ceea ce privește nivelul inflației medii anuale, care atinge 8,3%, comparativ cu media regională de 3,9% și valori considerabil mai mici în Statele Unite și zona euro. Raportul subliniază că inflația înaltă este generată în principal de „șocuri administrate”, cum ar fi liberalizarea pieței energiei electrice și majorarea TVA din 2025, ceea ce face ca „prețurile să fie împinse în sus prin decizie de politică fiscală”. Prognozele sugerează o temperare a inflației la valori sub 5% în următorii ani, însă aceste estimări nu iau în calcul potențialele impacturi ale conflictului din Iran și restricții geopolitice asupra piețelor energetice.
Indicatori economici reali în deteriorare
La nivelul producției industriale, România înregistrează un declin de 3,5%, cea mai accentuată scădere din regiune. Rata șomajului este de 6,3%, egală cu cea din zona euro, însă superioară considerabil față de vecinii direcți. Comerțul cu amănuntul reflectă o reducere severă, cifrată la -5,7% în aprilie 2026, depășind diferențele față de alte țări cu evoluții mai moderate.
Deficitele gemene și costul finanțării
Deficitul de cont curent pentru 2025 se situează la -7,9% din PIB, fiind urmat de un deficit bugetar estimat la 6,2% pentru 2026. Aceste dezechilibre aduc costuri ridicate în finanțarea statului, reflectate în randamentele suverane de aproape 7% pentru titlurile de stat pe zece ani, cele mai mari din regiune. Agențiile de rating au exprimat îngrijorări față de evoluția fiscală, iar perspectiva pentru România este considerată „pe muchia” categoriei de investiții, cu perspectivă negativă.
Situația economiei românești în context regional
În ansamblu, analiza indică coexistenta unei recesiuni cu o inflație ridicată, creșterea șomajului și diminuarea activității industriale și a consumului. Fenomenul de stagflație domină economia românească, pe fondul dezechilibrelor structurale și al politicilor fiscale intervenite recent.
Deși există prognoze optimiste privind o revenire pe termen mediu, evoluțiile viitoare rămân dependente de stabilitatea pieței energetice globale și de dinamica contextului geopolitic. România întâmpină astfel provocări complexe ce implică redresare economică și stabilitate financiară în următorii ani.
