Datoria publică a României atinge 61,6% din PIB în 2026 și continuă să crească
Conform Raportului de convergență pentru 2026, publicat de Comisia Europeană, datoria publică a României a ajuns la 61,6% din PIB în acest an și este estimată să crească până la 63,4% în 2027. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de nivelul de 35,2% înregistrat în 2019, înaintea pandemiei.
Evoluția datoriei publice în România
Raportul Comisiei Europene avertizează asupra riscurilor privind sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu, pe fondul unui deficit primar ridicat și creșterii costurilor cu dobânzile. Potrivit datelor Băncii Naționale a României, datoria externă totală a țării a ajuns la 230,91 miliarde de euro la 31 mai 2026, din care datoria administrației publice se ridica la 128,21 miliarde de euro.
În cazul în care tendința actuală nu se inversează, Comisia Europeană estimează că datoria publică ar putea depăși 90% din PIB în 2036, depășind semnificativ pragul de 60% prevăzut de Tratatul de la Maastricht.
Cercul vicios al datoriei
Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, explică faptul că datoria publică este rezultatul acumulării deficitului bugetar de către toate guvernele din ultimele decenii. El subliniază:
„Datoria publică, în sine, nu este întotdeauna un lucru rău. Depinde pentru ce este folosită. Dacă ar fi fost utilizată pentru dezvoltarea infrastructurii, fără să așteptăm exclusiv investițiile private, ar fi putut conecta economia românească la piețele internaționale.”
Pe de altă parte, statul a fost caracterizat ca fiind „obez” din punct de vedere bugetar, cheltuind constant mai mult decât realizează, ceea ce face ca fiecare deficit nou să genereze o nouă datorie.
Costurile dobânzilor și impactul asupra bugetului
Datoria publică afectează direct bugetul de stat, deoarece sumele alocate pentru plata dobânzilor cresc anual, limitând fondurile disponibile pentru sănătate, educație sau apărare. Radu Nechita spune:
„Trebuie să plătim anual zeci de miliarde de lei doar pentru dobânzi. Sunt bani care nu mai pot merge către spitale, școli, infrastructură sau apărare.”
Din punctul său de vedere, indicatorul procentual al datoriei din PIB oferă o imagine incompletă, fiind necesar să se analizeze raportul dintre deficit și veniturile bugetare reale.
Perspective privind nivelul optim al datoriei publice
Întrebat despre nivelul optim al datoriei, economistul afirmă:
„Din punctul meu de vedere, nivelul ideal al datoriei publice este zero. Datoria poate fi justificată doar în situații excepționale: războaie, catastrofe naturale sau investiții majore în apărare care nu pot fi finanțate din bugetul curent.”
Radu Nechita mai notează că pragurile fiscale europene au avut o justificare valabilă atunci când au fost stabilite, însă criza medicală și economică recentă a schimbat fundamental dinamica finanțelor publice.
Astfel, România se confruntă în prezent cu provocări majore privind gestionarea datoriei publice și asigurarea sustenabilității financiare pe termen lung, în condițiile în care cheltuielile curente și costurile de finanțare continuă să crească.
