Liderii din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord cer autodeterminare și afirmă viitorul acestora în Uniunea Europeană
Contextul reuniunii și revendicările liderilor
Liderii regionali din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord s-au reunit luni la Cardiff și au semnat o declarație comună prin care își revendică „dreptul la autodeterminare”. Potrivit agenției AFP, aceștia au subliniat că viitorul națiunilor lor se află în cadrul Uniunii Europene. În cadrul întâlnirii au participat prim-ministrul galez și liderul partidului Plaid Cymru, Rhun ap Iorwerth, prim-ministrul scoțian și liderul Partidului Național Scoțian (John Swinney), prim-ministrul nord-irlandez, vicepreședinta Sinn Féin Michelle O’Neill, și președinta Sinn Féin, Mary Lou McDonald.
Liderii au cerut guvernului britanic să pregătească, planifice și să faciliteze schimbările constituționale necesare. Ei au afirmat: „Națiunile noastre au dreptul la autodeterminare” și au adăugat că „viitorul națiunilor noastre se află în cadrul Uniunii Europene”, acuzând Brexitul de prejudicii economice pentru teritoriile pe care le reprezintă.
Reacții și perspective asupra referendumurilor
Guvernele britanice succesive au respins organizarea unor referendumuri privind independența, iar Downing Street a reafirmat recent fermitatea acestei poziții. Prim-ministrul Andy Burnham, lider în regiuni din nordul Angliei, este însă de părere că „crede cu tărie în Uniunea Regatului Unit”.
Declarațiile președintelui american Donald Trump, care și-a exprimat susținerea pentru o eventuală reunificare a Republicii Irlanda cu Irlanda de Nord, au declanșat dezbateri în regiune. Sinn Féin a pledat pentru un referendum până în 2030, iar Michelle O’Neill a spus că „dezbaterea privind unificarea este în plină desfășurare și că oamenii sunt acum interesați activ de aceasta (…) și la nivel internațional”.
Entuziasmul față de aceste declarații este însă temperat local, un locuitor din Belfast comentând: „A făcut apel la unitatea Irlandei. Mâine va spune altceva”.
Planuri privind referendumul și autonomie regională
Liderii regionali au subliniat că procesul spre autodeterminare va avansa în ritmul propriu al fiecărei națiuni. Prim-ministrul scoțian John Swinney a estimat că un referendum privind independența Scoției ar putea avea loc în următorii cinci ani. În Țara Galilor, Rhun ap Iorwerth nu a stabilit o dată clară pentru un eventual referendum, afirmând că preferă să lase decizia „în mâinile poporului galez”.
În paralel, Andy Burnham promovează o descentralizare crescută și susține prioritățile regionale de la preluarea puterii în iulie.
Despărțirea față de UK și implicațiile politice
Comentariile profesorului Michael Keating de la Universitatea din Aberdeen punctează semnificația politică a acestei alianțe între SNP, Plaid Cymru și Sinn Féin, după o perioadă în care aceste formațiuni au evitat colaborarea. Totuși, el consideră puțin probabilă o schimbare rapidă a poziției guvernului britanic.
Această mișcare politică marchează o nouă etapă în revendicările naționale ale Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord, reflectând tensiunile actuale privind statutul acestor regiuni în cadrul Regatului Unit și relațiile cu Uniunea Europeană.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
