Senatul adoptă procedura accelerată pentru „mica reformă” a serviciilor secrete propusă de USR
Contextul inițiativei legislative
Un pachet de propuneri legislative al USR care vizează limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete și interdicția de a acorda consultanță după ieșirea din funcții a fost aprobat pentru a intra în procedură accelerată la Senat. Potrivit unui comunicat al USR, Biroul Permanent al Senatului a stabilit termenul de 15 septembrie 2026 pentru depunerea raportului comun al celor două comisii de raport: Comisia de Apărare și Comisia comună pentru controlul SRI.
Inițiativele au fost blocate aproape doi ani din cauza opoziției fostei președinte a Comisiei de Apărare, Nicoleta Pauliuc (PNL), aflată în tabăra așa-numiților „puciști” din partid.
Modificările propuse
Limitarea mandatelor șefilor de servicii
Prima inițiativă legislativă (L662/2024), semnată de parlamentarii USR Diana Stoica și Emanuel Ungureanu, prevede ca mandatul directorului unui serviciu să fie limitat la patru ani, reînnoibil o singură dată, astfel durata maximă fiind de opt ani. Modificările vizează legislația ce reglementează organizarea și funcționarea serviciilor precum SRI, SIE, SPP, STS și MApN, precum și aplicarea Ordonanței de Urgență 76/2016 privind organizarea serviciilor.
Liderul grupului USR din Senat, Sorin Șipoș, a declarat: „Opt ani oferă suficientă stabilitate și continuitate, fără ca o funcție atât de importantă să ajungă să fie ocupată pe termen nedefinit”.
Interdicția consultanței post-serviciu
Cea de-a doua inițiativă, tot parte a „micii reforme”, propusă de Emanuel Ungureanu, interzice angajaților militari și civili ai SRI și SIE să desfășoare activități de consultanță sau asistență timp de zece ani după încetarea activității, dacă acestea au legătură cu atribuțiile exercitate în serviciu.
Ungureanu a depus un amendament care clarifică că măsura se aplică celor „care, prin natura atribuțiilor exercitate, au avut acces la informații clasificate sau la informații a căror divulgare ori utilizare este supusă unor restricții potrivit legii ori au exercitat atribuții specifice activității de securitate națională”.
Interdicția include activități desfășurate „direct ori indirect, inclusiv prin intermediul unor entități juridice, companii private sau organizații neguvernamentale” care ar putea presupune folosirea informațiilor sau competențelor dobândite în cadrul serviciului.
Etapa actuală a procedurii parlamentare
Proiectele au trecut tacit de Camera Deputaților, însă Senatul este cameră decizională. Raportul Comisiei comune pentru controlul SRI a fost depus, însă întârzierea raportului Comisiei pentru Apărare a generat amânări. După înlocuirea Nicoletei Pauliuc cu liberalul Silviu Coșa în fruntea Comisiei pentru Apărare, procedura pentru adoptarea celor două proiecte legislative a fost reluată în regim accelerat.
Următorul pas este depunerea raportului comun până la data stabilită, după care proiectele vor intra pe ordinea de zi a plenului Senatului.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.g4media.ro”
