Un studiu european arată că singurătatea afectează începutul declinului memoriei la vârstnici, fără a accelera însă deteriorarea sa
Contextul și metodologia studiului
Un studiu amplu, desfășurat pe parcursul a șapte ani, a analizat impactul singurătății asupra funcției cognitive a persoanelor în vârstă. Cercetarea a inclus 10.217 participanți cu vârste între 65 și 94 de ani, provinind din 12 țări europene. Datele au fost preluate din cadrul proiectului SHARE (Survey of Health, Ageing and Retirement in Europe) și publicate în revista Aging & Mental Health, conform informațiilor furnizate de SciTechDaily.
Testele cognitive utilizate au inclus memorarea și redarea unei liste de 10 cuvinte imediat și după un anumit interval, în paralel cu evaluarea nivelului de singurătate, măsurat prin întrebări privind sentimentul de izolare, lipsa companiei și excluziunea socială.
Rezultatele cercetării: un start mai slab, dar ritm asemănător de declin
Persoanele care au raportat sentimente de singurătate au început cu scoruri mai scăzute la testele de memorie comparativ cu participanții mai conectați social. Cu toate acestea, ritmul de scădere al performanței cognitive pe durata celor șapte ani a fost similar pentru toate grupele.
Autorul principal, Luis Carlos Venegas-Sanabria, a subliniat că „singurătatea influențează linia de start a memoriei, nu neapărat viteza cu care aceasta se deteriorează”.
Distribuția și caracteristicile grupurilor afectate
Niveluri ridicate de singurătate au fost raportate preponderent în Europa de Sud, urmată de Europa de Est și de Nord. Aproximativ 8% dintre participanți s-au încadrat în categoria cu singurătate ridicată. Aceștia aveau caracteristici comune, precum vârstă mai înaintată, predominanța femeilor, și o stare de sănătate fragilă, cu comorbidități frecvente precum depresie, hipertensiune sau diabet, factori ce pot influența funcția cognitivă.
Implicațiile pentru sănătatea publică
Singurătatea este tot mai mult identificată ca o problemă de sănătate publică, având efecte asupra sănătății mintale, fizice și asupra speranței de viață. Studiul sugerează că screeningul pentru singurătate ar putea deveni parte integrantă în evaluarea funcției cognitive la vârstnici, prin identificarea temporară a izolării sociale, permițând astfel intervenții preventive.
Limitările studiului
Cercetătorii au remarcat că singurătatea a fost abordată ca o stare fixă, deși în realitate aceasta poate varia în funcție de situația personală. Dinamica relațiilor sociale ar putea, prin urmare, influența diferit evoluția declinului cognitiv.
În concluzie, singurătatea pare să determine un nivel inițial mai scăzut al memoriei, dar nu accelerează în mod direct declinul acesteia, un aspect important pentru abordarea sănătății cognitive în rândul populației europene îmbătrânite.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „salutiasi.ro”
