Creșterea taxelor și limitele consolidării fiscale în România
România a aplicat în ultimii doi ani majorări fiscale semnificative pentru reducerea deficitului bugetar, însă spațiul pentru noi creșteri de taxe este limitat, iar economia resimte deja efectele, potrivit unei analize realizate de Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe la PwC România.
Contextul fiscal și economic actual
În 2024, România a înregistrat un deficit bugetar de circa 6,2% din PIB, conform estimărilor Comisiei Europene. Pentru atingerea țintei de sub 3% în 2031, sunt necesare ajustări suplimentare de aproximativ trei puncte procentuale din PIB. Ajustările deja făcute în ultimul an au inclus creșteri ale cotei standard de TVA de la 19% la 21%, unificarea cotelor reduse de TVA la 11%, precum și majorări ale impozitului pe dividende și a impozitelor locale pe proprietate.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, încasările din TVA au crescut cu 22,2% între august 2025 și iulie 2026 față de anul anterior. Deficitul bugetar a scăzut în primele opt luni ale anului 2026, fiind de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă din 2025. Agențiile de rating Fitch, Moody’s și S&P au menținut România în categoria recomandată investițiilor, dar cu perspectivă negativă.
Impactul asupra economiei și perspectivele viitoare
Creșterea fiscalității a redus dinamica economică, iar România estimează o creștere economică modestă, de 0,7% în acest an. Inflația a fost ridicată, cu un vârf de 10,85% în mai 2026, revenind abia în vară, dar crescând din nou în septembrie la 6,61%, conform Institutului Național de Statistică (INS).
Vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut timp de un an, revenind ușor abia în august 2026, cu o creștere de 0,1% față de aceeași lună a anului precedent. Companiile se confruntă cu presiuni financiare crescute, între costuri mai mari și cererea redusă.
Măsuri recomandate pentru o consolidare fiscală sustenabilă
Analiza subliniază că „prima măsură, și cea mai importantă, este colectarea”. În 2023, statul a încasat doar două treimi din TVA-ul datorat, un gap de conformare de 33%, comparativ cu media UE de 9,5%. Recuperarea acestui TVA neîncasat ar aduce venituri suplimentare semnificative bugetului.
De asemenea, reformarea cheltuielilor publice și păstrarea predictibilității fiscale sunt esențiale pentru performanța economică. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, programată pentru 2027, face parte din această strategie.
Consolidarea fiscală în România continuă să fie o provocare între necesitatea reducerii deficitului și susținerea unei economii echilibrate. Implementarea eficientă a măsurilor anunțate va influența evoluția bugetului și stabilitatea macroeconomică pe termen mediu.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „economedia.ro”
