Administrația Trump a presat alianțele europene să se retragă de la conferința #Disinfo2026, care a etichetat SUA drept amenințare în domeniul dezinformării
Administrația condusă de Donald Trump a exercitat presiuni asupra oficialilor diplomatici din Uniunea Europeană, Canada și Lituania pentru a se retrage de la conferința internațională #Disinfo2026, în urma anunțării unor sesiuni care descriau Statele Unite ca un actor implicat în „manipulare și interferență informațională străină” (FIMI), conform unei telegrame a Departamentului de Stat al SUA.
Obiectivele conferinței și reacțiile SUA
Conferința #Disinfo2026 s-a desfășurat la Vilnius, capitala Lituaniei, și a inclus sesiuni ce au abordat rolul SUA în răspândirea dezinformării, comparând influența americană cu cea a adversarilor străini precum Rusia și China. Telegrama Departamentului de Stat, adresată inclusiv ambasadei SUA din România, subliniază că menționarea SUA drept actor FIMI reprezintă o “echivalență falsă” care „ascunde amploarea și natura interferenței rusești și chineze în democrațiile noastre”.
Departamentul de Stat a instruit ambasadele americane din țări precum România, Franța, Norvegia și Polonia să comunice verbal guvernelor respective îngrijorările Washingtonului legate de caracterizarea SUA ca amenințare FIMI și să evalueze dacă acestea sprijină prezența lor la conferință.
Mese rotunde controversate
Printre panelurile criticate de administrația Trump se numără „SUA ca amenințare FIMI: recunoaștere, adaptare, ripostă”, care a inclus doi cercetători americani și un fost oficial CIA, și „Sub atac: Cum face față comunitatea de combatere a dezinformării presiunilor guvernului SUA”, ce a discutat restricțiile de călătorie impuse de guvernul american unor personalități europene.
Reacții ale țărilor și experților
Ca urmare a presiunii americane, Canada și Lituania și-au retras sprijinul pentru conferință, iar Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a urmat exemplul, deși oficialii nu au detaliat motivele exacte, menționând doar nealinierea programului cu pozițiile lor oficiale. Franța a rămas singurul „susținător principal” al evenimentului.
Adam Fivenson, expert al American University prezent la conferință, a declarat că „observ o reacţie foarte ciudată din partea Departamentului de Stat faţă de o conferinţă a experţilor care îşi exercită drepturile la libertatea de exprimare…”
Comunicarea Departamentului de Stat
În răspunsul oficial transmis presei, Departamentul de Stat a precizat: „Etichetarea Statelor Unite drept o «ameninţare FIMI» – un termen rezervat în mod normal pentru a descrie operaţiunile de influenţă ale adversarilor – subminează obiectivele comune şi ar trebui să alarmeze părţile implicate”.
Telegrama evidențiază și poziția ministrului de Externe lituanian, Kęstutis Budrys, care a declarat că sesiunile criticate nu reprezentau punctele de vedere ale guvernului său și că angajamentul este ca oficialii să nu participe la ele.
Conflictele diplomatice legate de conferința #Disinfo2026 reflectă tensiunile generate de percepțiile privind dezinformarea și libertatea de exprimare în contextul relațiilor strategice dintre SUA și aliații europeni.
