Mihail Kasianov: Planul atacurilor cu drone și situația Rusiei, în interviu exclusiv pentru HotNews
Contextul atacurilor cu drone și reacția Kremlinului
Mihail Kasianov, fost premier al Rusiei și fost ministru de Finanțe, oferă o perspectivă asupra recentei strategii a Rusiei prin intermediul atacurilor cu drone, pe care le consideră parte a unui plan mai amplu. Kasianov afirmă că prin aceste acțiuni, „Putin încearcă să vadă cum reacționează NATO”, subliniind că testarea articolului 5 al Alianței este un obiectiv clar al Kremlinului. Fostul premier apreciază că incidentele cu drone în România, precum cea care a lovit un bloc în Galați, ar putea fi rezultatul unor erori de navigație, spre deosebire de atacurile deliberate din Polonia, unde au fost folosite 24 de drone în câteva ore.
Kasianov afirmă că „Putin nu este pregătit să facă nicio concesie” pentru oprirea războiului și că negocierile sunt doar o „imitare a intenției”. El explică că singura poziție acceptabilă pentru Rusia este capitularea Ucrainei, iar doar în condiții mai dificile pentru Kremlin, privind finanțarea și mobilizarea, ar putea apărea șanse de negocieri reale.
Starea economiei rusești
În ceea ce privește economia Rusiei, Kasianov spune că „nu există niciun semn de colaps” deocamdată. Deficitul bugetar, în primele patru luni, este de aproximativ 2,5% din PIB, iar dacă ritmul continuă, ar putea ajunge la 5%, o valoare considerată „nu o tragedie”. Fostul ministru de Finanțe menționează că prețul ridicat al petrolului, susținut de războiul din Golf, joacă în avantajul Moscovei și îi oferă „noroc lui Putin” în această perioadă. Totuși, el atrage atenția că o schimbare a acestor circumstanțe ar putea schimba situația economică și financiară a Rusiei.
Relațiile cu China și rolul României
Kasianov consideră că Beijingul ar putea fi convins să sprijine oprirea războiului dacă i s-ar oferi „o propunere alternativă” care să îi aducă beneficii comerciale semnificative, în special prin relații îmbunătățite cu Uniunea Europeană și Statele Unite. În ceea ce privește România, el subliniază necesitatea ca țara să păstreze „consecvența politicii și poziției de principiu a Uniunii Europene” prin sprijinirea Ucrainei și menținerea presiunii asupra regimului de la Kremlin.
Ruptura dintre Kasianov și Putin
Kasianov descrie perioada în care a fost prim-ministru drept una de colaborare și reforme susținute de Vladimir Putin, însă evidențiază faptul că liderul rus a impus două refuzuri majore: reforma sectorului gazelor și reforma administrativă menită să reducă controlul asupra societății și mediului de afaceri. Ulterior, conform lui Kasianov, Putin a început să stranguleze opoziția și să concentreze puterea politic în propriile mâini, ceea ce a dus la o transformare a Rusiei și la deteriorarea relațiilor cu Occidentul.
Magazia summitului NATO de la București (2008)
Kasianov rememorează vizita lui Putin în România în 2008, când Kremlinul a blocat oferirea unei foi de parcurs Ucrainei și Georgiei pentru aderarea la NATO, reușind să convingă liderii europeni, inclusiv cancelarul Angela Merkel. Potrivit fostului premier, acest moment a fost urmat de invazia Georgiană și de un acord de încetare a focului neimplementat niciodată de Rusia.
Interviul cu Mihail Kasianov oferă o perspectivă detaliată asupra modului în care Kremlinul percepe și gestionează războiul din Ucraina, precum și asupra structurii politice și economice a Rusiei. Fostul premier aduce totodată contribuții relevante privind dinamica relațiilor internaționale și rolul pe care România și NATO îl pot avea în această criză.
