Ungaria scufundă două barje în Dunăre pentru a proteja funcționarea centralei nucleare Paks în contextul secetei
Autoritățile din Ungaria au început procesul de scufundare controlată a două barje în fluviul Dunărea, acțiune menită să ridice nivelul apei în apropierea centralei nucleare Paks. Această măsură temporară are scopul de a preveni oprirea uneia dintre cele două turbine ce mai funcționează, în contextul secetei istorice și a nivelului extrem de scăzut al debitului râului.
Situația centralei nucleare Paks și intervenția autorităților
Centrala nucleară Paks operează în prezent la circa 25% din capacitate, acestea fiind limitate de disponibilitatea apei necesare pentru răcirea reactoarelor. Premierul ungar Peter Magyar a declarat că „Dunărea este în scădere. Scufundarea controlată a barjelor va începe în curând.” Potrivit estimărilor, nivelul fluviului ar urma să atingă un prag critic în dimineața zilei de luni, moment în care ar fi necesară oprirea uneia dintre turbinele rămase în funcțiune.
Cele două barje, fiecare având aproximativ 80 de metri lungime, vor fi scufundate lângă centrală pentru a crește temporar nivelul apei și a asigura continuitatea funcționării echipamentelor.
Planurile pentru un prag submersat în Dunăre
Guvernul ungar a anunțat, de asemenea, intenția de a construi un prag submers pe fundul Dunării. Această structură va avea caracter similar unui baraj, instalat transversal pe albia fluviului, în vederea gestionării debitului apei și menținerii unui nivel optim. Executarea lucrărilor este estimată să dureze câteva săptămâni.
Probleme similare în România și efectele scufundării barjelor
Seceta afectează și România, unde nivelul redus al Dunării a condus joi la oprirea ultimului reactor nuclear operabil de la centrala de la Cernavodă. Autoritățile române au încercat pe 8 august să crească nivelul apei prin scufundarea a patru barje în Dunăre, în zona brațului Bala, pentru a devia debitul către Dunărea Veche și a asigura astfel apa necesară răcirii reactorului.
Efectul intervenției a fost însă temporar: după o creștere de 8 centimetri în prima zi, nivelul apei a scăzut cu 5 centimetri în ziua următoare. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a explicat: „S-a creat un obstacol, un dâmb, care practic a reorientat debitul de apă, apa care fusese dislocată şi astfel nu a mai ajuns apa direct pe canalul unde ar fi trebuit pentru Cernavodă.”
Din cauza lipsei unui impact pozitiv în timp scurt, compania Nuclearelectrica a decis oprirea activității centralei de la Cernavodă.
Fenomenul secetei și scăderea nivelului râurilor ridică probleme serioase asupra funcționării centralelor nucleare din regiune dependente de apă pentru răcire. Măsurile precum scufundarea barjelor sau construirea de structuri noi în albia Dunării sunt încă în faza de implementare sau testare.
