Comisia Europeană analizează decizia CCR privind reforma pensiilor magistraților și cererea României pentru banii din PNRR
Contextul deciziei Curții Constituționale
Judecătorii Curții Constituționale a României au hotărât, miercuri, cu majoritate de 6 la 3, că legea care prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților și reducerea cuantumului pensiilor de serviciu este constituțională. Această decizie urmează să fie transmisă președintelui Bucureștiului, Nicușor Dan, pentru promulgare. Proiectul legislativ a fost inițiat de Guvernul condus de Ludovic Orban, în urma unor reforme ce fac parte din angajamentele asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Poziția Comisiei Europene
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că instituția a luat act de decizia CCR privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Reforma face parte din cererea de plată nr. 3 transmisă de România în decembrie 2023. În luna mai 2025, Comisia a suspendat plata a 231 de milioane de euro aferentă jalonului 215 din PNRR, care vizează exact această reformă.
Comisia a confirmat că termenul-limită pentru rezolvarea problemelor semnalate a fost 28 noiembrie 2025. La acea dată, autoritățile române au depus o cerere care explică modul în care au îndeplinit jaloanele suspendate. „Comisia evaluează în prezent această cerere și va informa autoritățile române despre concluziile sale la timpul potrivit. Comisia nu poate comenta despre evaluările aflate în desfășurare”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Reacția autorităților române
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că după promulgarea legii de către președinte, România va transmite o cerere oficială către Comisia Europeană pentru reanalizarea cererii de plată și deblocarea celor 231 de milioane de euro. Pîslaru a mai spus: „Chiar și în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale și informale, pentru a încerca să salvăm situația jalonului pensiilor speciale și cele 231 milioane de Euro, bani europeni nerambursabili.”
Această situație rămâne în continuare sub monitorizarea Comisiei Europene, care va decide în funcție de documentele și informațiile suplimentare prezentate de autoritățile române.
