Anchetă DIICOT asupra clubului The Buddhist din București: victime, droguri și exploatare sexuală
Mărturii ale victimelor
Una dintre tinerele care a depus mărturie a declarat că s-a angajat la clubul The Buddhist în 2018, la 18 ani, după ce un prieten i-a recomandat postul de dansatoare și i-a furnizat numărul patronului Vlad Marinescu. În subsolul clubului, a observat femei îmbrăcate sumar, dar a fost informată abia ulterior că va trebui să întrețină relații sexuale cu clienții în camere speciale, instruită fiind de alte angajate. Ea a relatat: “Din cauza faptului că nu aveam bani, m-am simțit nevoită să mă adaptez situației, deși nu știam nimic din ce trebuie să fac sau cum, nu știam nimic. Până în momentul respectiv, niciodată nu mai întreținusem relații sexuale contra cost.”
În prima experiență, a întreținut relații sexuale pentru suma de 1.500 de lei, pe care i-a păstrat integral.
Cum se plăteau serviciile sexuale
Conform mărturiei, accesul în club era liber, dar se plătea o taxă de intrare cu valori cuprinse între 200 și 300 de lei. Clienții plăteau un cocktail la fiecare 15 minute, optând pentru băuturi de 120 de lei, iar fetele primeau cartonașe care validau aceste comenzi. Fiecare dansatoare trebuia să adune minim 5 cartonașe pe noapte, iar în caz contrar, era sancționată financiar.
Sumele obținute din relațiile intime rămâneau de regulă la fete, cu excepția clienților aduși de bodyguardul cunoscut ca „Bandy”, care negocia procentual între 30% și 50% din câștiguri.
Consumul de droguri în club
Ancheta relevă că tinerele erau drogare. Substanțele erau aduse de bodyguard și distribuite contra cost atât fetelor, cât și clienților. Consumul se realiza exclusiv în băi sau camere, nu în zonele publice ale clubului.
Structura grupării și circuitul banilor
DIICOT a descoperit o rețea organizată pe trei paliere: conducere, administrare și execuție. La vârf se afla Vlad Marinescu, principalul beneficiar al veniturilor, cu activități coordonate printr-o fundație și societăți comerciale controlate.
Managerii erau patru femei care se ocupau de funcționarea zilnică a clubului, de evidența sumelor și supravegherea fetelor. Din interceptări reiese că uneori încasările erau subdeclarate pentru a păstra diferența.
Norma zilnică și modul de operare
Accesul clienților se făcea contra unei taxe de circa 300 de lei, plătită numerar. Pentru întâlnirile în camere, tarifele erau stabilite separat, atașate unui sistem de temporizare automată a ușilor. Tinerele erau obligate să realizeze o „normă” zilnică de aproximativ 600 de lei, iar deficitul era înregistrat ca datorie.
Procurorii susțin că mecanismul era gândit să maximizeze veniturile și să ascundă proveniența banilor prin fundații și firme.
Informațiile prezentate provin din dosarul DIICOT privind exploatarea sexuală și administrarea unui club din București, reflectând o schemă complexă de crimă organizată. Cercetările continuă pentru a afla toate detaliile activităților ilicite.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „observatornews.ro”
