Discriminarea percepută în România: diferențe semnificative între persoanele născute în țară și cele născute în străinătate
Raport de trei la unu
Conform datelor publicate de Eurostat, există o diferență clară între persoanele născute în România și cele născute în străinătate privind experiențele de discriminare percepută în spațiile publice. Aproximativ 10,5% dintre persoanele născute în străinătate și care locuiesc în România au declarat că, în ultimul an, s-au simțit tratate incorect în locuri precum cafenele, magazine sau baze sportive. În schimb, procentul persoanelor născute în România care au raportat astfel de experiențe este de 3,5%, apropiat de media europeană de 2,8%.
Instituția menționează că datele se bazează pe «discriminare percepută», adică pe «experiențe declarate de respondenți în sondaje», și subliniază că «percepțiile subiective ale discriminării pot fi influențate de diverși factori, precum nivelul de conștientizare, așteptările, contextul juridic sau gradul de acceptare socială». Astfel, aceste cifre reflectă modul în care oamenii se simt tratați, nu neapărat cazuri juridice dovedite.
Locuința, cea mai mare problemă
La nivel european, accesul la locuință reprezintă domeniul în care discriminarea este cea mai frecvent semnalată. Astfel, 12,5% dintre persoanele născute în străinătate au raportat că s-au simțit discriminate când au căutat o casă, comparativ cu 4,3% dintre persoanele născute în țara de reședință. Diferențe semnificative sunt raportate și în relația cu serviciile publice, unde procentajele sunt de 9,7% pentru persoanele născute în străinătate față de 4,5% pentru cele născute în țară.
Extremele Europei
Analizând situația la nivel european, România nu se situează nici în frunte, nici la coadă în privința discriminării percepute. Cele mai ridicate procente se înregistrează în Țările de Jos (16,2%), Austria (13,9%), Danemarca (13,1%) și Finlanda (13,1%). La polul opus, diferențele dintre persoanele născute în străinătate și cele născute în țară sunt aproape inexistente în Croația (0,8% față de 0,7%) și Estonia (6,7% față de 6,4%).
România și țările vecine
Comparativ cu țările din regiune, procentul persoanelor născute în străinătate care s-au simțit discriminate în spațiile publice este mai ridicat în România. În Ungaria acest procentaj ajunge la aproximativ 2%, în Grecia la 3,2%, iar în Italia la 3,6%, toate fiind mult sub nivelul raportat în România. Țara noastră se apropie mai mult de situația din Bulgaria, unde procentajul este de 8-9%.
Raportul Eurostat confirmă că în majoritatea statelor europene persoanele născute într-o altă țară raportează mai frecvent experiențe de tratament incorect în spațiile publice, iar România se evidențiază printr-un nivel peste media europeană.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
