Statele Unite au înlăturat doi lideri străini în doar două luni, punând sub semnul întrebării securitatea aliaților Rusiei
Paralele între înlăturarea lui Khamenei și alte cazuri similare
În urma asasinării liderului suprem iranian Ali Khamenei în atacuri comune americano-israeliene de la sfârșitul lunii februarie, președintele rus Vladimir Putin se află într-o poziție delicată. Până de curând, Putin spera într-o conviețuire amiabilă cu administrația președintelui american Donald Trump, însă eliminarea aliatului său iranian ridică întrebări privind securitatea partenerilor săi.
La începutul anului, Washingtonul a orchestratat și arestarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro, o acțiune greu acceptată de Moscova, dar tolerată. Spre deosebire de cazul Venezuelei, uciderea lui Khamenei a fost considerată o lovitură mult mai gravă, mai ales că aceasta s-a petrecut într-un spațiu geopolitic perceput ca fiind în sfera de influență a Rusiei și în cadrul unui stat membru BRICS.
Moartea lui Khamenei a fost comparată cu asasinarea liderului libian Muammar Gaddafi din 2011, un moment care a marcat o schimbare importantă în politica externă rusă, fiind un precedent pentru reacțiile și strategiile Kremlinului.
Reacția Rusiei la uciderea lui Khamenei
Președintele Putin a emis o declarație prin care a transmis „profunde condoleanțe cu privire la asasinarea Liderului Suprem al Republicii Islamice Iran, Sayyid Ali Khamenei, și a membrilor familiei sale, comisă cu un dispreț cinic față de toate normele moralității umane și ale dreptului internațional”. Totuși, în mesaj nu a fost indicat explicit cine a comis atacul, evitând astfel să acuze direct Statele Unite sau Israelul.
Această poziție arată dificultatea Kremlinului de a menține un echilibru între sprijinul față de Iran și necesitatea de a nu întrerupe „relația specială” cu administrația Trump, importantă în contextul negocierilor privind conflictul din Ucraina.
Perspectivele Kremlinului privind situația actuală
Rusia nu percepe atacurile americane asupra Iranului drept un atac asupra sa, iar Ostilitatea lui Trump față de Khamenei este bine delimitată față de relația cu Putin. Kremlinul înțelege că o susținere prea energică a Iranului ar putea risca neutralitatea SUA în conflictul din Ucraina și ar putea afecta sancțiunile impuse Rusiei.
În atare condiții, Kremlinul pare să adopte o poziție precaută, evitând escaladarea relațiilor cu Washingtonul, în ciuda dificultăților generate de eliminarea liderilor aliați și de metodele folosite de administrația americană, care, potrivit unor analiști, seamănă cu cele ale lui Putin în ceea ce privește înlăturarea adversarilor politici.
Aceste evenimente reflectă o perioadă tensionată în relațiile internaționale, în care echilibrul de forțe și alianțe este pus la încercare prin acțiuni militare și politice decisive, cu implicații majore în politica globală.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
