Poliţia poloneză a reținut un cetățean ucrainean suspectat de implicare în atacul asupra fabricii Carfil din România
Reținerea suspectului la Varșovia
Poliția din Varșovia a arestat, luni, un cetățean ucrainean, identificat drept Artem S., în vârstă de 25 de ani, căutat prin mandat european emis de autoritățile române. Această reținere a fost anunțată oficial de autoritățile poloneze miercuri, la o zi după ce președintele României, Nicuşor Dan, a condamnat implicarea Rusiei în acte de sabotaj pe teritoriul țării.
Potrivit postului polonez RFM 24, Artem S. ar fi avut sarcina de a identifica ținta care urma să fie incendiată și de a asigura finanțarea operațiunii. Suspectul a fost găsit într-un apartament din cartierul Ursus și nu a opus rezistență la reținere. Un tribunal din Varșovia a dispus arestarea sa preventivă pentru șapte zile.
Opunerea la extrădare
Conform Parchetului Regional din Varșovia, Artem S. a comunicat autorităților că se opune predării în România și a solicitat asistență juridică. Într-un comunicat, poliția poloneză a confirmat că reținerea a fost efectuată pe baza mandatului de arestare european.
Arestate în Germania, persoane suspectate de același caz
În paralel, doi cetățeni belaruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați de pregătirea unor acte similare de sabotaj. Potrivit Parchetului General din München, suspecții intenționau să incendieze o infrastructură critică în zona orașului Nürnberg. Cei doi bărbați, cu vârstele de 39 și 50 de ani, au fost plasați în arest preventiv începând cu 7 octombrie.
Revista Der Spiegel a relatat că aceștia acționau „în numele Rusiei” și că sunt suspectați și în legătură cu incendiul de la fabrica Carfil din Brașov. România solicită extrădarea celor trei suspecți pentru a putea fi cercetați în continuare.
Ancheta Serviciului Român de Informații
Serviciul Român de Informații (SRI) a dezvăluit existența unei rețele de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în incendiul de pe platforma industrială Carfil din Brașov. Conform SRI, „datele obținute până în prezent arată că misiunile rețelei nu se limitau la România” și că țintele includeau facilități militare și industriale din regiune.
Instituția a precizat că operațiunile fac parte dintr-o campanie mai largă de sabotaj în Europa și că în cursul anului au fost depistate și alte tentative similare pe teritoriul României.
Marți, președintele Nicușor Dan a condamnat public aceste acțiuni, afirmând că „astfel de acțiuni sunt inacceptabile și reprezintă o încălcare gravă a suveranității și securității țării noastre”.
Context internațional
În ciuda acuzațiilor repetate din partea Germaniei, României și altor state occidentale, guvernul Rusiei a respins în mod constant orice implicare în comiterea unor astfel de acțiuni de sabotaj.
Aceste evoluții evidențiază o anchetă în curs care implică coordonarea internațională pentru combaterea unor presupuși atacuri asupra infrastructurii critice în Europa Centrală și de Est. Autoritățile din România, Polonia și Germania continuă procedurile legale în vederea elucidării cazului.
