Criza din Golful Persic amenință economia globală cu un nou șoc energetic
Economia mondială se află într-un punct sensibil, iar un conflict în zona Golfului Persic poate genera un nou șoc energetic cu efecte semnificative asupra creșterii economice, inflației și piețelor financiare, potrivit lui Matt Gertken, strateg geopolitic șef la BCA Research.
Petrolul și impactul șocurilor petroliere
Strâmtoarea Ormuz reprezintă un punct esențial în fluxurile mondiale de energie, aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) tranzitând prin această zonă. Experiența arată o corelație frecventă între creșterile semnificative ale prețurilor petrolului și debutul recesiunilor globale.
Pentru o dublare a prețului petrolului — la niveluri cuprinse între 120 și 140 de dolari barilul — există antecedente istorice care indică o recesiune în economie. Săptămâna recentă a indicat o apropiere a pieței de aceste niveluri.
Dacă șocul energetic este temporar, economiile globale pot absorbi efectele. Însă, în cazul unei perturbări prelungite, impactul asupra costurilor transporturilor, industriei și alimentației se va extinde și va alimenta presiunile inflaționiste.
Avertismentul lui Joseph Stiglitz
Economistul laureat al Premiului Nobel, Joseph Stiglitz, a atras atenția asupra riscului unei „furtuni economice” într-un interviu pentru podcastul Monetary Matters. Stiglitz a menționat „cei patru călăreți ai apocalipsei economice”: creșterea prețurilor la petrol, sporirea costurilor alimentelor, încetinirea creșterii economice și haosul geopolitic.
Potrivit economistului, petrolul a depășit deja 100 de dolari pe baril, iar creșterile prețurilor la benzină și perturbările în transporturi și îngrășăminte amplifică presiunile asupra costurilor alimentelor și activității economice.
Posibile scenarii economice
Analiza instituției Capital Economics subliniază că efectele șocului energetic depind de durata și gravitatea sa. Dacă tensiunile se detensionează rapid, petrolul poate rămâne peste 100 de dolari pe baril doar temporar, iar recesiunea globală ar putea fi evitată.
În cazul unui conflict prelungit și al creșterii prețurilor către 130 de dolari pe baril, zona euro riscă recesiunea, iar economia Statelor Unite va încetini semnificativ. Acest scenariu creează un cadru dificil pentru băncile centrale din cauza inflației ridicate, creșterii economice reduse și tensiunilor pe piețele financiare.
Impactul diferențiat asupra economiilor mondiale
Criza energetică afectează diverse regiuni în mod inegal. Exportatori majori de energie, precum Norvegia, Canada și Rusia, pot obține avantaje prin prețuri mai ridicate. În schimb, economiile dependente de importuri, în special cele din Europa și Asia, sunt vulnerabile la șocurile inflaționiste.
Statele Unite, devenite un exportator net de energie grație petrolului de șist, sunt mai puțin expuse decât anterior, deși consumatorii resimt impactul prețurilor crescute.
O nouă eră a insecurității energetice
Chiar și în cazul dezescaladării conflictului, analiștii estimează intrarea într-o perioadă marcată de instabilitate energetică. Atacurile asupra navelor, minelor maritime și folosirea dronelor indică o vulnerabilitate crescută a pieței globale la tensiunile geopolitice.
Modul în care se va finaliza conflictul și durata perturbărilor vor determina impactul asupra economiei globale. Un șoc temporar poate fi absorbit, însă o criză prelungită ar complica gestionarea inflației, creșterii și stabilității piețelor pentru guverne și instituțiile financiare.
