Rapiditatea soluționării dosarului Realitatea Plus la Curtea de Apel București ridică semne de întrebare privind aplicarea legii audiovizualului
Decizia ÎCCJ și implicațiile asupra licenței Realitatea Plus
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a ridicat licența postului Realitatea Plus, motivând neplata unor amenzi contravenționale aplicate în anul 2024. Această măsură a generat un controversat punct de vedere, având în vedere o decizie precedentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) din martie 2022, care stabilea că ridicarea unei licențe audiovizuale în cazul în care amenzile au fost plătite, chiar și după termenul legal, constituie „un exces de putere”.
Avocatul postului, Ioan Georgescu, a afirmat că la momentul emiterii deciziei CNA, toate amenzile erau achitate, situație ce urmează să fie confirmată de instanța de fond. În cadrul ședinței CNA din 7 aprilie, Georgescu a invocat decizia ICCJ, solicitând o amânare pentru prezentarea dovezilor de plată. Reprezentanții CNA, între care și membrii Valentin Jucan și Mircea Toma, au susținut însă că media plăților întârziate exprimă „rea-credință” și că măsura ridicării licenței este justificată.
Jurisprudența și punctul de vedere al avocatului în litigiul Realitatea Plus
Un avocat consultat de HotNews a considerat că retragerea licenței este o sancțiune „foarte drastică” și că decizia CNA reprezintă un posibil abuz juridic dacă amenzile au fost plătite la momentul deciziei. Reprezentanții postului au indicat că toate amenzile sunt achitate, însă nici CNA, nici televiziunea nu au oferit date clare privind termenele exacte de plată până la data deciziei. Dovezile vor fi analizate la Curtea de Apel București, unde s-au deschis două procese – unul pentru anularea deciziei și unul pentru suspendarea ei.
Rapiditatea soluționării cererii de suspendare la Curtea de Apel București
La scurt timp după decizia CNA, Curtea de Apel București a programat și soluționat cererea de suspendare a deciziei în aceeași zi cu înregistrarea dosarului, o situație fără precedent. Pentru comparație, din 38 dosare similare înregistrate în luna decembrie, 27 au primit termene de judecată mai mari de 20 de zile, iar cel mai rapid termen anterior a fost de cinci zile.
Repartizarea dosarului către un complet specializat în Achiziții Publice, din cadrul Secției a X-a, a ridicat, de asemenea, semne de întrebare în rândul juriștilor, mai ales că existau disponibile completuri din sectoare dedicate contenciosului administrativ.
Până în prezent, Curtea de Apel București nu a oferit o poziție oficială privind prioritizarea și repartizarea dosarului.
Curtea de Apel București urmează să analizeze acum dovezile depuse privind plata amenzilor, iar instanța este chemată să stabilească legalitatea deciziei CNA de ridicare a licenței postului Realitatea Plus în contextul jurisprudenței existente.
