Criza geopolitică din Orientul Mijlociu afectează transportul maritim și emisiile poluante
Eșec diplomatic în negocierile privind Strâmtoarea Ormuz
Recentul armistițiu din Orientul Mijlociu a creat speranțe privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru comerțul mondial cu energie. Negocierile dintre vicepreședintele SUA, JD Vance, și ministrul iranian de Externe, desfășurate la Islamabad, au vizat soluționarea blocajului maritim, însă acestea au eșuat, menținând restricțiile asupra tranzitului. În acest context, președintele american Donald Trump a afirmat că planurile de redeschidere „ar trebui implementate destul de curând”, însă un calendar clar nu a fost stabilit. În prezent, tranzitul se desfășoară doar printr-o fază de tranziție, cu controale stricte și etape limitate.
Ocolirea Africii crește costurile și poluarea
Strâmtoarea Ormuz este un nod esențial pentru economia globală, prin care circa 25% din petrolul transportat pe mare tranzitează, conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). Din cauza blocajului, navele sunt nevoite să ocolească continentul african, utilizând ruta pe la Capul Bunei Speranțe, care este mult mai lungă. Analiza realizată de analiștii de la Kpler indică că 60% din fluxurile maritime obișnuite au fost deviate pe această rută.
Companii importante din domeniul transportului maritim, precum Maersk și Hapag-Lloyd, au transformat coasta africană într-un punct principal de aprovizionare cu combustibil (bunkeraj). Pentru a compensa distanțele suplimentare, navele cresc viteza, consumând mai mult combustibil, fapt care anulează progresele înregistrate între 2003 și 2020, când intensitatea energetică a scăzut cu 30%. Efectele sunt comparabile cu cele generate de blocajul Canalului Suez din 2024, care a dus la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 46% și a costurilor economice cu peste 50%.
Cu barilul de țiței Brent cotat în jur de 95 de dolari, costul cel mai mare pentru industrie rămâne energia suplimentară consumată pe rutele ocolitoare.
Dependența economică de combustibili fosili și vulnerabilitățile asociate
Criza actuală evidențiază fragilitatea unui model economic dependent de combustibili fosili și de câteva puncte geografice strategice. Se estimează că emisiile globale de CO2 vor crește cu 0,8% în 2026 din cauza acestor ineficiențe logistice, însă tranziția către energia verde continuă să se accelereze. În 2023, investițiile globale în energie curată au atins un nivel record de 2,3 trilioane de dolari.
Pentru țările importatoare importante de energie, precum Italia, fragilitatea rutelor logistice limitează opțiunile disponibile. Specialiștii subliniază că următoarea provocare va fi nu doar reducerea dependenței de combustibili fosili, ci și dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare flexibilă și rezilientă la șocurile globale.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
