Drone rusești detectate intermitent de sistemele radar ale Armatei în zona graniței cu Ucraina
Drone zburând la altitudini joase, dificil de urmărit
Sistemele radar ale Armata Română au identificat în noaptea de vineri spre sâmbătă mai multe drone care veneau dinspre mare și au traversat spațiul aerian al Ucraina, semnalele radar fiind însă intermitente. Sursele din Ministerul Apărării Naționale (MApN) pentru HotNews au precizat că țintele se deplasau la altitudini foarte joase, ceea ce a împiedicat urmărirea constantă a acestora.
Dronele rusești au fost monitorizate deasupra teritoriului ucrainean, dar ulterior au intrat în picaj, ceea ce a făcut imposibilă urmărirea cu radarele terestre. Drona care s-a prăbușit în județul Galați a zburat atât de jos încât nu a fost detectată. Armata consideră că aceasta fie a fost bruiată electronic de forțele ucrainene, fie a fost avariată de antiaeriană și a deviat, însă nu a fost urmărită pe radar.
Limitările radarelor la altitudini joase
Un oficial MApN, sub protecția anonimatului, a explicat pentru HotNews:
„Radarele performante au o rază foarte mare de detecție, însă pe măsură ce țintele zboară din ce în ce mai aproape de sol apar blocaje în calea undelor antenei – clădiri, copaci, apar interferențe, nu poți urmări peste tot așa de jos”.
În zona Deltei Dunării au fost amplasate radare mobile pentru detectarea și urmărirea dronelor rusești utilizate în atacurile asupra porturilor din Ucraina. Totuși, dronele de tip Geran 2 (Shahed 136) reprezintă ținte mici, cu viteze reduse și realizate din materiale cu reflexie radar scăzută, fapt ce complică detectarea lor.
Implicarea avioanelor Eurofighter în monitorizare
Dronele au fost detectate intermitent chiar în prezența avioanelor britanice Eurofighter Typhoon, dispuse la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Aceste aparate au văzut dronele doar pentru scurtă vreme, acestea dispărând pe măsură ce s-au apropiat de sol în zona Reni din Ucraina, locul unde s-a produs atacul.
Radarele avionului Eurofighter, deși mai performante față de cele ale avioanelor românești F-16, au dificultăți în detectarea dronelor mici precum Geran 2 sau Gerbera. Un pilot de F-16 menționa anterior pentru HotNews că:
„Primim situația de la sol, de la radare, știm unde sunt, știm ce căutăm, încercăm și noi să le reperăm prin radarele noastre. Nu tot timpul le vedem, fie că nu le reperăm pe radar, fie că ele deja au căzut sau au fost doborâte”.
Generalul (r) Viorel Pană spunea în 2023 că dronele Shahed 136 „sunt preponderent construite din elemente non-metalice și atunci suprafața lor de reflexie este mică”, ceea ce face dificilă urmărirea lor radar.
Sistemele radar din România pentru monitorizarea spațiului aerian
De la începutul războiului din Ucraina, România și NATO au amplasat numeroase sisteme radar în zona de frontieră, în special în regiunea Deltei Dunării. Acestea provin din Spania, SUA, Italia și includ atât radare fixe, cât și mobile.
Sistemul național constă din radare 2D și 3D, cu acoperire pe distanțe mari. Printre cele mai importante sunt radarele fixe 3D AN/FPS-117 (5 în operare) și radarele mobile TPS-77 (tot 5 în funcțiune). Alte radare vechi și mobile, precum TPS-79 Gap Filler, sunt folosite pentru a detecta amenințările la altitudini mici.
Radarul mobil TPS-79 este recomandat pentru monitorizarea zonei Deltei, având capacitatea de urmărire la 360°, cu o rază de acțiune de peste 190 km și o altitudine maximă de detecție de 10.000 metri. Radarul mobil TPS-77 oferă o acoperire mai mare (470 km), la altitudini de până la 30,5 km, dar nu oferă acoperire integrală a cerului.
Aceste informații evidențiază dificultățile tehnice cu care se confruntă sistemele radar în detectarea dronelor la altitudini joase, în contextul agresiunilor din regiunea de frontieră cu Ucraina și eforturile continue ale Armata Română și NATO de a monitoriza și proteja spațiul aerian național.
