Viața femeilor în Iran: între restricții zilnice și speranțe de schimbare
Contextul social și politic din Iran
Schimbările de regim din Iran au influențat profund viața cotidiană a oamenilor, în special a femeilor. După revoluția islamică din 1979, multe libertăți câștigate anterior au fost restricționate, iar legislația a impus norme stricte, precum purtarea obligatorie a vălului și limitări în drepturile personale și profesionale ale femeilor. Relația tensionată dintre Iran și Statele Unite ale Americii a adâncit și mai mult controlul asupra societății. În 2022, moartea lui Mahsa Amini a declanșat proteste majore, readucând în atenția publicului global condiția femeilor iraniene.
Povestea Yelnei Pascu
Limitări cotidiene și reziliență
Yelna Pascu, psihoterapeută și originară din Iran, trăiește în România și reflectă asupra restricțiilor care afectează femeile din țara natală. Ea subliniază: „Din ce am văzut, viața femeilor în Iran se simte adesea ca fiind trăită pe jumătate. Există permanent niște limite – legate de cum te îmbraci, ce ai voie să faci sau chiar ce drumuri poți să alegi în viață“. Spre exemplu, femeile iraniene nu au voie să conducă biciclete sau să plimbe animale de companie fără riscuri, iar relațiile neautorizate prin lege pot duce la căsătorii forțate, cum a fost cazul unei prietene apropiate a Yelnei, care s-a căsătorit la 15 ani.
În ciuda acestor condiții, femeile iraniene „rezistă în felul lor. Chiar și în lucruri aparent mici, cum ar fi felul în care se îmbracă, găsesc modalități de a se exprima – mai ales în orașe ca Teheran, Shiraz sau Isfahan“, spune Yelna.
Relația cu trecutul și identitatea
Yelna explică că schimbările din Iran nu au fost organice, ci impuse politic, iar Revoluția Islamică a marcat o ruptură semnificativă în drepturile femeilor: „Multe lucruri rămâneau nespuse, mai ales în familii marcate de război și de trauma colectivă de după războiul dintre Iran și Irak“. Ea menționează diferența între poporul iranian și regimul actual, afirmând că „mulți iranieni nu se simt reprezentați de acesta“.
Protestele și impactul lor
2022: Ziua în care protestele au cucerit lumea
Moartea Mahsei Amini a fost un moment-cheie pentru mobilizarea societății civile: „Un nou punct de ruptură apare în 2022, odată cu moartea tinerei Mahsa Amini… Manifestațiile se extind rapid și depășesc cazul individual“. În România, Yelna a resimțit frica și pericolele vorbirii deschise despre aceste evenimente, primind amenințări.
Realitatea opoziției în Iran
Conform Yelnei Pascu, în Iran „nu există, în realitate, spațiu pentru opoziție… Criticarea sistemului este rapid sancționată“. Mișcarea a adus solidaritate internațională, dar condițiile pentru protestatari s-au înrăutățit.
Statutul femeilor astăzi și percepția în diaspora
Yelna constată că „statutul femeilor s-a accentuat prin constrângeri legale și sociale“, iar în ciuda accesului la educație – femeile reprezintă peste 50% din studenți conform Consiliului Național al Rezistenței Iraniene – participarea lor pe piața muncii este redusă, de doar 14%, iar accesul la poziții de conducere este limitat.
În România, ea observă că „femeile se pot mișca mai liber – pot merge singure, noaptea fără teamă, pot alege cum se îmbracă“, dar atrage atenția că, la nivel global, femeile „au nevoie de mai mult sprijin, egalitate și recunoaștere“.
Acest portret al vieții femeilor din Iran, relatat prin experiențele și reflecțiile Yelnei Pascu, oferă o perspectivă detaliată asupra restricțiilor și luptei constante pentru drepturi fundamentale, dar și asupra speranțelor pentru schimbare în viitor.
