România pierde aproape 460 de milioane de euro din Planul de Redresare și Reziliență din cauza reformelor întârziate
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat vineri că România va pierde 458,7 milioane de euro aferente celei de-a treia cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această pierdere este cauzată de reformele „întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”.
Evaluarea Comisiei Europene și sumele recuperate
Ministrul a precizat că evaluarea Comisiei Europene referitoare la cererea de plată nr. 3 a fost primită în seara precedentă. România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din fondurile inițial suspendate, însă pierde 458,7 milioane de euro din cauza neîndeplinirii corespunzătoare a unor jaloane esențiale. Cererea de plată a fost depusă la 15 decembrie 2023, când reformele aferente ar fi trebuit deja implementate corect.
Ulterior, în mai 2025, Comisia a decis suspendarea parțială a unor sume din cauza reformelor nefinalizate satisfăcător, iar justificările suplimentare transmise în noiembrie 2025 nu au fost suficiente pentru patru jaloane importante.
Reformele cu impact asupra pierderilor financiare
Dragoș Pîslaru a evidențiat reforma pensiilor speciale ca fiind „cea mai importantă victorie” din această cerere, România recuperând 166 milioane de euro din cei 231 milioane de euro suspendați. În ceea ce privește guvernanța companiilor de stat (AMEPIP), s-au recuperat 132 milioane de euro.
Pe de altă parte, companiile de stat din sectorul energiei au generat pierderi de 180 milioane de euro, deși s-au recuperat 48 milioane. Jalonul referitor la companiile de stat din transporturi – CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători – a permis recuperarea a 4,5 milioane de euro, însă a adus și o pierdere de 15,4 milioane de euro.
Vinovații pentru întârzierea reformelor
Ministrul a indicat drept vinovați „fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile”. Acesta a acuzat numirile politice în conducerea companiilor de stat și mimicra selecției pe criterii profesionale, care au afectat accesul la fondurile europene.
De asemenea, Pîslaru a făcut referire la moțiunea de cenzură PSD-AUR împotriva Guvernului Bolojan, considerând că astfel sunt blocate modernizarea și reformele necesare.
Ministrul a avertizat că „toți românii” vor suporta costurile acestor pierderi financiare, subliniind că „trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului”.
Informațiile prezentate de ministrul Dragoș Pîslaru arată o situație complexă în implementarea reformelor din PNRR, cu impact direct asupra fondurilor europene alocate României.
