CRIZA POLITICĂ DIN ROMÂNIA CREȘTE PRESIUNEA ASUPRA LEULUI ȘI PUNE ÎN PERICOL FONDURILE EUROPENE
Presiune imensă pe leu
În contextul incertitudinilor generate de criza politică și posibilitatea trecerii unei moțiuni de cenzură, cursul de schimb euro/leu înregistrează o tendință ascendentă. Potrivit economistului Cristian Păun, „Euro va ajunge la 5,5 lei după moțiune, dacă aceasta va trece. Deja este aproape 5,2 lei la cursul BNR, la casele de schimb este chiar și 5,35 lei.” Acesta a explicat că în cazul lipsei unui guvern stabil, „fondurile europene sunt ratate fără un Guvern cu majoritate”, iar fondurile din PNRR, în valoare de peste 10 miliarde de euro, trebuie absorbite până la 31 august, fiind necesare reforme pe care un guvern minoritar nu le poate implementa.
Creșterea cererii de euro este susținută de firme și persoane fizice care caută să se protejeze în fața unei posibile depreciări a leului. „Lumea își schimbă banii în euro, firmele la fel. Cei care au rate de plătit în euro își iau euro pentru câteva luni, până trece urgia”, a adăugat Păun.
Datoria externă și riscurile economice
Conform datelor Băncii Naționale a României (BNR), datoria externă a României a atins în aprilie 2026 valoarea de 229,63 miliarde de euro. Datoria publică a statului se situa în decembrie 2025 la 1.138 miliarde de lei (aproximativ 230 miliarde de euro), conform Ministerului Finanțelor.
Datoria este denominată în lei (537,09 miliarde de lei), euro (488,2 miliarde de lei) și dolari americani (111,17 miliarde de lei). Dobânzile la împrumuturile României au fost de 7,4% la 4 mai 2026, în timp ce Bulgaria și Grecia se împrumută cu dobânzi de 4,34%, respectiv 3,82%. Doar dobânzile plătite anul acesta se ridică la 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB, limitele maxime admise pentru deficitul bugetar.
Stabilitatea politică, factor-cheie pentru economia României
Profesorul Păun subliniază că stabilitatea politică și intrările de valută din proiectele europene au susținut până acum leul: „Leul nu are de ce să fie puternic. Noi avem un deficit bugetar mare, avem inflație mare, nu o să avem Guvern, rămânem fără fondurile europene. Cu un Guvern, măcar statul putea să se împrumute ca să-și refinanțeze datoria.”
Dependența de Uniunea Europeană și investitorii internaționali
Economistul avertizează asupra riscurilor legate de pierderea accesului la fondurile europene și impactul asupra ratingului de țară. „Pierderea fondurilor europene ar putea arunca România la categoria «junk», adică nerecomandată investițiilor, ceea ce mai departe ar duce la ieșiri masive de bani,” se arată în declarațiile sale.
Potrivit lui Păun, „Noi suntem dependenți de Uniunea Europeană pentru banii europeni și de investitorii internaționali pentru împrumuturile statului. Ne jucăm cu focul. Suntem dependenți de «oculta globală», dar ne dăm șmecheri…”
Situația politică curentă generează incertitudini majore pentru stabilitatea monedei naționale și pentru perspectivele finanțării și dezvoltării economice a României, având un impact direct asupra accesului la fondurile europene și asupra costurilor de finanțare externe.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
