România înregistrează scădere economică în primul trimestru din 2026 și se confruntă cu presiuni în sectorul IT
România și Irlanda – singurele țări cu scădere anualizată în UE
Potrivit analizei semnate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, economia României a înregistrat o contracție de 1,5% în primul trimestru din 2026. Totodată, salariile reale au scăzut cu 5%, iar sectorul industrial a scăzut cu 2,4%. „România și Irlanda sunt singurele țări care au înregistrat scădere anualizată în Uniunea Europeană”, afirmă Cazacu. Estimările oficiale ale Comisiei Europene (+1,1%) și Băncii Mondiale (+0,5%) sunt considerate prea optimiste, iar consultantul vede o recesiune limitată ca scenariu de bază.
Presiuni asupra sectorului IT, tradus în scăderea ritmului de creștere
Sectorul IT, componentă majoră a economiei românești, care reprezintă aproape 45% din exporturile de servicii digitale, începe să resimtă efectele negative generate de tehnologiile de inteligență artificială și de ajustările globale din industria software. Claudiu Cazacu explică că „ritmul avansului industriei ar putea scădea la doar 2%, de opt ori și jumătate mai mic decât ritmul de acum trei ani”. El mai menționează că investițiile private în cercetare și dezvoltare sunt printre cele mai scăzute din UE, la 0,3% din PIB, iar schimbarea modelelor de operare este necesară pentru a sprijini redresarea.
Utilizarea AI a fost uneori un pretext pentru reducerile de personal deja planificate în companii, iar întregul sector suferă de pe urma acestei tranziții, deoarece companiile caută să-și optimizeze eficiența și profitabilitatea.
Reinventarea prin tehnologie – o oportunitate limitată în timp
Claudiu Cazacu punctează faptul că o schimbare rapidă prin adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale agentice și a altor tehnologii emergente reprezintă o oportunitate de redresare pentru România, mai ales în domeniile IT și agricultură. El evidențiază necesitatea unor programe consistente de educație și integrare tehnologică, care pot genera valoare adăugată semnificativă și pot influența pozitiv dezvoltarea economică.
Sistemele AI agentice, capabile să acționeze autonom în îndeplinirea obiectivelor complexe, sunt văzute ca următorul pas în evoluția inteligenței artificiale, cu aplicații concrete în afaceri sau agricultură, de exemplu:
- Cercetare de piață și generare automată de rapoarte
- Gestionarea emailurilor și programărilor fără intervenție umană
- Monitorizarea și ajustarea automată a irigațiilor și dozelor de fertilizatori în agricultură
Consultantul subliniază că România trebuie să devină nu doar consumatoare, ci și dezvoltatoare de astfel de tehnologii, vizând crearea de produse cu valoare adăugată mare, care să susțină exporturile și creșterea economică.
În concluzie, datele actuale reflectă o valoare procentuală negativă în evoluția economiei românești și provocările sectorului IT, dar există o fereastră de oportunitate pentru adaptare și inovație tehnologică, alături de riscul unui cost ridicat al amânării schimbărilor.
