Filosoful Cătălin Avramescu critică viziunea lui Nicușor Dan despre identitatea românească
Ce spunea Nicușor Dan despre identitatea românească
Într-un eseu publicat în anul 2000, Nicușor Dan definea ideea de a fi român prin „o țesătură inefabilă” a cotidianului, pe care o percepea drept o „fericire a apartenenței”. El afirma: „Iubesc România. Țesătură inefabilă care face parte din identitatea mea. Flux sensibil pe care nu l-am regăsit în altă parte de lume”. Se referea la naționalism ca la o „barieră în fața alienării individuale”, menită să protejeze autenticitatea în fața presiunii adoptării unor standarde externe.
Nicușor Dan își asuma o poziție conservatoare privind valorile tradiționale, considerând identitatea personală legată de specificul spațiului public și al spiritului local. El nu se detașa însă de un ton afectiv în eseu, mărturisind că scrierea este „o simplă declarație de dragoste”, amintind: „Iubesc Grozăveștiul, chiar cu gândaci, pentru că am trăit în el nu doar prima dragoste, ci și o solidaritate umană extraordinară”.
Criticile lui Cătălin Avramescu
Cătălin Avramescu, filosof și publicist, a contestat dur această viziune, catalogând-o drept o „idioțenie” ce pune în valoare simbolurile locale în detrimentul „valorilor universale ale culturii occidentale”. El a ironizat afirmațiile lui Nicușor Dan, spunând: „Mămăliga îl bate pe Kant. Miorița îi ia fața lui Einstein. Călușarii sunt de preferat operei lui Verdi. Bojdeuca lui Creangă pune în umbră turnul Eiffel”.
Avramescu a contestat și alte afirmații ale președintelui Capitalei, precum caracterizarea societății românești drept „bizantină”. El a subliniat: „Singura regiune care a făcut parte consistent din imperiul bizantin a fost Dobrogea, și chiar și aceasta a fost pentru secole în afara autorității bizantine”.
În plus, filosoful a criticat percepția lui Nicușor Dan asupra Occidentului ca fiind în mod predominant „contractualist”, punctând că această viziune nu este susținută de numeroși autori importanți.
Alte critici aduse lui Nicușor Dan
De asemenea, discursul președintelui de Ziua Europei a fost criticat de figuri politice precum Adrian Papahagi, care l-a descris ca pe un moment trist, în care „Nicușor Dan a părut un președinte izolat și eșuat, captiv al unei direcții greșite pentru România”.
Aceste reacții reflectă o controversă în jurul interpretării identității naționale și a raportării la valorile culturale universale, în care discursurile publice generate de Nicușor Dan au stârnit dezbateri atât în mediul intelectual, cât și în cel politic.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
