Guvernatorul BNR explică intervențiile pe piața valutară: „Mult, mult, mult mai mici” decât anul trecut
Contextul intervențiilor valutare
Guvernatorul **Băncii Naționale a României (BNR)**, **Mugur Isărescu**, a clarificat marți afirmațiile privind o pretinsă manipulare a cursului de schimb al leului, explicând că intervențiile pe piața valutară din acest an au fost mult mai reduse comparativ cu anul precedent.
Isărescu a precizat că, dacă BNR ar fi vândut cantități mari de valută pentru a menține artificial cursul jos, atunci rezervele internaționale nu ar fi crescut, dimpotrivă. „Dacă s-ar fi dus toți acești 40 de miliarde în piața valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4 lei/euro”, a spus guvernatorul, referindu-se la creșterea rezervelor valutare de 40 de miliarde euro în ultimii cinci ani.
Logica intervenției și rolul BNR
Mecanismul explicat de **Mugur Isărescu** arată că **Ministerul Finanțelor** primește regulat sume mari în euro – provenite din fonduri europene sau împrumuturi externe – pe care trebuie să le convertească în lei pentru cheltuieli interne. Dacă această conversie s-ar face direct pe piață, volumelor mari tranzacționate într-o singură zi ar provoca aprecierea rapidă și destabilizatoare a leului.
Astfel, BNR preia aceste sume de valută, injectând lichiditate în lei și sterilizând-o ulterior, dacă este cazul, prin facilitatea de depozit. Guvernatorul a avertizat că o vânzare directă pe piață a unor sume de ordinul miliardelor de euro ar duce la „o apreciere puternică a cursului”.
El a menționat și analogia cu fenomenul „Dutch Disease” sau boala olandeză, prin care intrările mari de valută apreciază cursul, afectând exportatorii de produse manufacturate.
Intervențiile din 2026 comparativ cu cele din 2025
Comparativ cu perioada aprilie-mai 2025, intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici”, a subliniat guvernatorul. Această diferență indică o implicare redusă a băncii centrale pe piața valutară în acest an.
Potrivit acestuia, cursul de schimb pare să fi atins un nivel de echilibru de piață, iar rezervele valutare se situează în parametri optimi. Cu toate acestea, **BNR** recomandă continuarea corecției fiscale și asigurarea stabilității politice drept condiții esențiale pentru menținerea acestui echilibru.
„Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori. Stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern, și continuarea corecției fiscale”, a precizat Isărescu, punctând granița clară dintre ceea ce poate face banca centrală și ce depinde de deciziile politice.
În concluzie, intervențiile BNR pe piața valutară în 2026 au fost semnificativ mai reduse decât anul trecut, iar stabilitatea cursului leului este susținută atât de rezervele internaționale solide, cât și de condițiile macroeconomice și politice actuale.
