Noul proiect de lege a salarizării bugetare vine cu principii clare și critici din partea sindicatelor
Trei principii pentru legea salarizării
Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că viitoarea lege a salarizării bugetare se va aplica integral de la 1 ianuarie 2027, fără derogarări sau aplicare etapizată. De asemenea, proiectul trebuie să respecte obiectivele fiscale asumate de România, inclusiv țintele privind deficitul bugetar, iar niciun angajat nu trebuie să piardă venituri ca urmare a noii legi.
Modificări structurale importante
Fostul ministru al muncii, Florin Manole, a precizat că raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu bugetar va fi de 1 la 8, iar raportarea salariilor nu se va mai face la salariul minim pe economie, ci la un indicator actualizat separat, stabilit la 4.325 de lei, valoarea salariului minim brut pentru 2026. Proiectul mai prevede și limitarea și transparentizarea sporurilor. Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a estimat un impact bugetar de 8 miliarde de lei pentru anul viitor.
Temeri exprimate de sindicate
Liderul sindical Bogdan Hossu (Cartel Alfa) a avertizat că unele persoane ar putea avea venituri nete mai mici din cauza integrării sporurilor în salariul de bază, deși „nu pierde nimeni bani la salariul de bază”. El a criticat lipsa dezbaterilor pe marginea proiectului, afirmând că acestea vor fi „aproape de zero”, și a atras atenția că suma suplimentară disponibilă, de 8 miliarde de lei, raportată la 1,3 milioane de bugetari, este „infimă”.
Hossu l-a acuzat pe fostul ministru Manole că a blocat proiectul și că graba actualei coaliții de a adopta legea are legătură cu alocarea a 771 de milioane de euro din PNRR, legată strict de această reformă salarială.
Noi perspective și puncte de vedere
Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical, a afirmat că prima variantă a proiectului prevede un cost anual de 40 de miliarde de lei și un raport salarial de 1 la 15, însă, după modelări, s-a ajuns la varianta actuală cu raportul 1 la 8. El a semnalat lipsa de comunicare între instituții și dificultăți în obținerea datelor necesare pentru studiul de impact.
Profesorul de economie Bogdan Glăvan consideră că proiectul „va nemulțumi pe toată lumea”, evidențiind necesitatea controlului deficitului bugetar și explicând că legea are ca scop principal ordonarea salarizării bugetare, dominată în prezent de sporuri.
Situația bugetarilor și provocările financiare
În România există mai mulți bugetari decât în 2020: 1,28 milioane în 2026 față de 1,249 milioane în 2020, conform datelor prezentate. Profesorul Glăvan subliniază că actuala lege a fost impusă de Bruxelles pentru a înlocui legea precedentă, viciată de derogări repetate.
El avertizează că „în economie nu e Nirvana” și că oficialii trebuie să explice criteriile stabilirii salariilor în funcție de ocupație, în timp ce sindicaliștii și oficialii discută despre provocările impuse de noua lege în condițiile deficitului fiscal al statului.
Articolul reflectă principalele aspecte ale proiectului legii salarizării bugetare, inclusiv declarațiile oficialilor și reacțiile sindicatelor, fără interpretări subiective sau concluzii personale.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
