Hidrocentrala Livezeni Bumbești scapă de blocada ONG-urilor după opt ani de litigii judiciare
Blocajul hidrocentralei Livezeni Bumbești
Construcția hidrocentralei Livezeni Bumbești, începută în anul 2004, a fost blocată în 2017 după ce ONG-urile de mediu au contestat în instanță proiectul. Acestea au susținut că amplasamentul invadează o arie protejată, deși zona a fost declarată arie protejată după demararea lucrărilor. La momentul blocării, hidrocentrala era finalizată în proporție de 87%.
Zilele trecute, instanța a respins cererea Asociației Bankwatch România de anulare a acordului de mediu pentru amenajarea hidroenergetică de pe Jiu. Totodată, instanța a respins solicitarea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și excepția de nelegalitate. Deși decizia poate fi atacată cu recurs, este considerată o victorie semnificativă pentru statul român, care de opt ani a înregistrat pierderi generate de întârzierea proiectului.
Impactul economic și energetic al blocajului
Hidrocentrala ar fi putut produce anual circa 259 GWh de energie curată, ceea ce ar fi acoperit necesarul a peste 85.000 de gospodării. Pierderile generate de această amânare sunt estimate la aproximativ 1,5 miliarde de euro. Investiția totală se ridică la peste 1,1 miliarde lei, finanțarea fiind asigurată în principal din fonduri europene și alocări guvernamentale.
În acest context, fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a subliniat că proiectul a fost declarat “de importanță națională majoră” de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a evidențiat importanța energiei produse local. Totodată, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a propus ca statul să solicite penalități și daune pentru ONG-urile care blochează proiectele strategice ale țării.
Situația altor proiecte hidroenergetice
Pe lângă hidrocentrala Livezeni Bumbești, alte șase proiecte hidroenergetice din România se află în prezent în litigii, fiind blocate tot din cauza contestațiilor ONG-urilor. Hotărârea recentă privind Livezeni Bumbești ar putea reprezenta un precedent, deși există așteptarea ca aceasta să fie contestată prin recurs.
Mircea Fechet a afirmat că „după două procese pierdute, cred că e momentul să acceptăm un lucru simplu: un proiect declarat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării de importanță națională majoră nu poate fi ținut ostatic la nesfârșit.”
Rezultatul final al acestor litigii va influența atât finalizarea hidrocentralelor, cât și modul în care sunt tratate alte inițiative energetice în România.
