Controversa contractului de 196 de milioane de euro atribuit fără licitație companiei Digi în programul european SAFE
Contractul SAFE pentru un LLM de inteligență artificială
În cadrul programului SAFE de apărare europeană, Guvernul României a decis să atribuie, fără organizarea unei licitații, un contract de 196 de milioane de euro companiei de telecomunicații Digi. Obiectul contractului vizează dezvoltarea unui model lingvistic de mari dimensiuni (LLM) pentru aplicații în securitate cibernetică, similar tehnologiilor create de Anthropic sau OpenAI.
Condițiile restrictive ale achiziției și criticile formulate
Potrivit analiștilor, companiile cunoscute pentru dezvoltarea de inteligență artificială nu au putut participa deoarece una dintre condiții era ca ofertantul să nu fie deja specializat în domeniu. Așa cum precizează surse citate, Digi nu are un istoric recunoscut în domeniul inteligenței artificiale și nici contracte anterioare relevante.
Mihai Jurca, responsabil pentru programul SAFE, a justificat decizia guvernamentală prin „Este important ca banii să rămână în România”. Această explicație a stârnit controverse în rândul antreprenorilor și experților în economie. Un antreprenor român cu experiență internațională a declarat: „E probabil primul moment în care îmi este fundamental rușine că sunt român… Afacerea de 196 de milioane de euro ‘pare să fi comprimat într-un singur caz toate patologiile care pot distruge credibilitatea unei politici industriale AI’”.
Contextul local și lecții din administrația Oradea
Mihai Jurca a fost anterior city manager în Oradea, sub conducerea primarului Ilie Bolojan, iar experiența sa în administrația locală a fost caracterizată prin achiziții publice corecte și transparente. Criticile lansate subliniază o discrepanță între modul în care au fost gestionate achizițiile în Oradea și decizia guvernamentală actuală legată de contractul SAFE.
Întrebările ridicate includ și motivul pentru care România ar putea „păstra banii în țară” în condițiile în care nu deține infrastructura tehnologică necesară pentru a produce tehnologii avansate precum drone, elicoptere sau softuri, motiv pentru care s-a apelat într-o măsură semnificativă la firme din Germania, SUA și Franța.
Impactul asupra mediului de afaceri național
Un om de afaceri român cu succes în IT a subliniat legătura dintre o piață națională sănătoasă și apariția firmelor competitive pe plan internațional. El a afirmat: „O firmă nu se naște pe piața internațională… Se naște și devine bună pe piața națională. Apoi iese afară.” În opinia sa, distorsiunile cauzate de favorizarea selectivă a unor companii afectează negativ competitivitatea generală a economiei.
Acest caz evidențiază tensiunile dintre criteriile politice și cele tehnice în atribuirea contractelor majore din domeniul securității cibernetice și inteligenței artificiale în România, precum și impactul acestor decizii asupra imaginarului și încrederii mediului de afaceri.
