România și alte state europene încearcă să împiedice reducerea fondurilor de coeziune în viitorul buget UE
Contextul negocierilor bugetare europene pentru 2028-2034
Uniunea Europeană se confruntă cu tensiuni majore în jurul viitorului buget comunitar, aferent perioadei 2028-2034. Oficial, dezbaterile urmează să înceapă în curând la Bruxelles, însă confruntările între statele din Est, beneficiare ale fondurilor europene, și cele din Vest, contributoare nete, sunt deja vizibile.
Comisia Europeană a propus un buget total de 1,8 trilioane de euro, în timp ce Parlamentul European solicită o majorare cu 20%. România face parte din grupul „Prietenii coeziunii”, alături de Polonia, Grecia, țările baltice, Spania și Italia, care împărtășesc interesul pentru menținerea nealterată a fondurilor europene destinate dezvoltării regionale.
Reducerea fondurilor de coeziune și implicațiile pentru Estul Europei
State ca Germania și alte țări din Vest, care exercită presiuni pentru reducerea bugetului UE, susțin ca motive criza economică germană și nemulțumirile contribuabililor care consideră că finanțează excesiv alte state membre. Oficial, se argumentează necesitatea alocării mai multor resurse pentru apărare și competitivitate.
„Spaima Estului este că odată ce state precum Ucraina vor fi acceptate în Uniunea Europeană, fondurile europene destinate lor vor fi oricum diminuate”, ceea ce ar conduce la redirecționarea unei părți importante din finanțări către Kiev, afectând țări precum România și Polonia. Acestea solicită Bruxelles-ului menținerea bugetului pentru politica de coeziune, acceptând cel mult o aliniere cu politica agricolă comună.
Reorganizarea priorităților bugetare
Gabriela Ciot, expert în negocieri europene și profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, evidențiază necesitatea ajustării priorităților: „bugetul va trebui să aibă în vedere o reorganizare a priorităților anterioare”. Ea subliniază rolul fenomenului Green Deal și creșterea importanței politicii de apărare, în detrimentul unor alocări tradiționale pentru coeziune.
România, în calitate de membru activ al grupului „Prietenii Coeziunii”, trebuie să devină mai adaptativă în accesarea fondurilor pentru apărare, având în vedere poziția sa la granița estică a UE.
Provocări și opțiuni pentru România
Pe lângă nevoia de adaptare la noile orientări strategice, România trebuie să recupereze teren în digitalizare, domeniu în care are performanțe slabe în comparație cu alte țări, spune Gabriela Ciot. Poziționarea strategică includerea colaborării cu vecini precum Ungaria, Bulgaria, dar și noile state candidate la aderare, cum sunt Republica Moldova și Ucraina.
În concluzie, România va continua să se lupte pentru menținerea unui nivel semnificativ al finanțărilor europene destinate politicii de coeziune, în paralel cu ajustarea strategiei de accesare a fondurilor aliniate noilor priorități europene. Dialogul și alianțele în cadrul UE vor avea un rol esențial în aceste negocieri.
