Medic obstetrician achitat penal, dar obligat la plata unor despăgubiri record în cel mai mare caz de malpraxis din România
Contextul juridic al cazului
Potrivit legislației în vigoare, „vătămarea fătului în timpul naşterii, care a cauzat ulterior copilului o vătămare corporală, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar dacă a avut ca urmare moartea copilului, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani”. În situațiile în care faptele sunt săvârșite din culpă, așa cum s-a stabilit în cazul medicului Natalia Caisîn, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate, iar prescripția intervine la 5 ani de la comiterea infracțiunii.
În dosarul Nataliei Caisîn, fapta a avut loc pe 3 ianuarie 2018, însă dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 1 abia pe 8 decembrie 2022, la aproape cinci ani distanță. Astfel, procesul penal a fost încetat pe 6 februarie 2025, din cauza prescrierii faptelor.
Daune morale record în cazul copilului mutilat
În ceea ce privește latura civilă a cazului, pe fond, instanța a obligat-o pe Natalia Caisîn împreună cu Clinica MedLife la plata a 300.000 de euro daune morale pentru fetița afectată și câte 100.000 de euro fiecărui părinte. Ulterior, pe 28 mai 2026, Curtea de Apel București a majorat această sumă la 1,5 milioane de euro, făcând din acest litigiu cel mai costisitor proces de malpraxis cunoscut în țară.
Fetița are acum 8 ani și jumătate, dar dezvoltarea neuropsihomotorie a rămas la nivelul unui bebeluș, cu incapacități severe de deplasare, alimentație și comunicare. Ea este hrănită prin sondă nazogastrică și beneficiază de terapii costisitoare plătite de părinți.
Cronologia întârzierii intervenției chirurgicale
Nașterea a avut loc după ce dr. Natalia Caisîn a întârziat efectuarea unei operații de cezariană considerate urgente, deși pulsul fetal a scăzut sub 90 bătăi pe minut. Momentul deciziei a fost la ora 13:30, însă intervenția chirurgicală a început abia la ora 14:09, iar copilul a fost extras la 14:18, cu o întârziere de 48 de minute față de începutul urgenței.
Argumentele instanței privind culpa medicală
Judecătorii au constatat că dr. Caisîn a rămas pasivă în intervalul 13:30–13:45, discutând cu alți medici despre alte cazuri și ignorând solicitările repetate ale moașei pentru verificarea stării pacientei și a fătului. Deși a susținut că a fost necesar consimțământul pacientei pentru cezariană, instanța a infirmat această justificare, explicând că acordul se obține la internare. De asemenea, medicul nu a informat echipa medicală despre urgența intervenției. Concluzia instanței a fost că situația de urgență a fost conștientizată, dar nici o măsură concretă nu a fost luată la timp.
Responsabilitatea pentru formarea echipei medicale și organizare
Judecătorii au precizat că, deși era nevoie de acordul șefului de secție și de pregătirea personalului, aceste operațiuni puteau fi realizate în mai puțin de 30 de minute, intervalul maxim recomandat pentru evitarea hipoxiei. Defenderile medicului privind responsabilitatea moașei și a anestezistului au fost respinse, deoarece comunicarea deficitară a echipei a fost cauzată de inacțiunea ei.
Concluzii din motivarea instanței
Concret, instanța de apel a evidențiat că intervenția putea fi executată cu circa 18 minute mai devreme dacă decizia și acțiunile erau coordonate corespunzător imediat după semnalarea urgenței. Din această cauză, culpa pentru efectul tardiv al operației aparține exclusiv medicului obstetrician.
Acest caz a adus în prim-plan probleme legate de organizarea și responsabilitatea medicală, fiind însoțit de obligații financiare semnificative pentru personalul medical și instituția privată implicată.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
