Consiliul Superior al Magistraturii acuză o tentativă de lovitură de stat în justiție, susținând implicarea politicului și a unor ONG-uri în organizarea protestelor
Acuzațiile CSM privind o „veritabilă coup d’etat” în sistemul judiciar
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) afirmă că puterea judecătorească este supusă unei lovituri de stat, care urmărește o schimbare forțată a regulilor și persoanelor din funcții cheie. În documentul recent, Secția pentru Judecători vorbește despre o mișcare coordonată, în care manifestările publice au fost organizate cu sprijinul unor membri ai unui partid din coaliția de guvernare apropiat prim-ministrului.
Oameni politici din PNL și USR sunt menționați frecvent în acest context, în timp ce PSD este invocat de două ori, în calitate de victimă a unor critici similare aduse CSM.
Date despre judecătorii cercetați penal de DNA
Conform raportului Inspecției Judiciare citat de CSM, înainte de 2018 peste 1.900 de judecători din aproximativ 4.500 au fost supuși unor cercetări penale, un procent alarmant, considerat drept „inacceptabil”. La Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), 75% dintre judecători au fost anchetați, iar la Curtea de Apel Oradea procentul ajungea la 87%. Cercetările vizau, în opinia Consiliului, nu fapte reale, ci mai degrabă soluțiile dispuse în cauze, ca metodă de presiune asupra magistraților.
Implicarea politicului, ONG-urilor și grupuri de lucru
Documentul CSM indică faptul că protestele au fost sprijinite organizational de politicieni din partidele USR și PNL, precum și de anumite ONG-uri, printre care Declic sau Funky Citizens. De asemenea, face referire la un grup de lucru condus de premierul Ilie Bolojan, care ar fi o „fațadă” pentru o exercitare a influenței politice asupra sistemului judiciar. Pe lista persoanelor implicate sunt menționate și publicații precum Recorder și G4Media, alături de experți ca Laura Ștefan, ale cărei activități au fost criticate.
Scăderea încrederii în justiție și metodele de influențare
CSM semnalează o scădere accentuată a încrederii publicului în magistrați: de la 52% în 2024 la 35% în august 2025, după începutul campaniei denigratoare. Aceasta este atribuită unei „campanii organizate, coordonate”, care a utilizat mijloace de presă și social media, inclusiv conturi false. Potrivit CSM, demonstrațiile organizate au adunat până la 2.500 de participanți, mult sub cifrele vehiculate în presă.
CSM subliniază că această situație complexă a capacitat o presiune fără precedent asupra sistemului judiciar din România, cu implicarea unor actori politici, mediatici și civici, reflectată atât prin proteste publice, cât și prin activități de monitorizare și denigrare pe social media.
